Libertatea cuvântului

Cum înțeleg britanicii distracția

2011-09-24T14:19:00.003+03:00

Britanicii beau mult, am mai scris despre asta aici

Dar, pentru o imagine mai amplă vă recomand să accesați The Daily Mail

De asta mă oftic când văd texte în presa internațională, în special în cea britanică, că românii sunt înapoiați, mizerabili, alcoolici și etc.
Nu suntem nici pe departe așa cum sunt britanicii, de oriunde ar fi ei, din Anglia, Wales, Scotia sau Irlanda, toți sunt niște bețivani notorii, extraordinari de oligofreni la băutură, fac copii fără număr și zac toată viața lor pe beneficiile de la stat.
Eu mă și mir cum poate avea Marea Britanie economia pe care o are cu milioane astfel de trântori. Noroc cu imigranții, statistic dovedit muncesc in număr mai mare și mai mult decât o fac britanicii. Absolut penibil si mă revolt până la isterie din cauza atitudinii pline de aroganță pe care o manifestă această nație fată de restul lumii, nu doar față de țări precum România. "I am British, the best nation on the planet!" Fuck off, dude, just fuck off !

Stand românesc la Festivalul Tamisei

2011-09-14T16:47:00.021+03:00

În week-end-ul ce tocmai a trecut, România a participat la Festivalul Tamisei cu un stand tradițional, demonstrații de olărit și concerte live susținute de Romanian Brass. Ansamblul reuneşte elita instrumentiştilor de suflat din cadrul Orchestrei Simfonice a Filarmonicii George Enescu. Repertoriul abordat a cuprins o paletă stilistică diversificată: lucrări din perioada clasică, romantică, cât şi creaţii contemporane şi muzică de divertisment.

Institutul Cultural Român din Londra împreună cu Muzeul Ţăranului Român au prezentat la standul românesc o expoziţie cu vânzare de vase ceramice şi workshopuri de olărit pentru adulţi şi copii. Gazdele standului au fost etnografele Oana Halpern şi Simona Hobincu şi meşterii populari Cornel Sitar şi Eugen Pătru. Meşterii au folosit roata olarului pentru a crea vase ceramice. Standul a făcut parte din secţiunea New European Village, dedicată ţărilor din Europa Centrală şi de Est, cu moşteniri autentice, definite de tradiţii seculare.

Demonstrație de olărit

Festivalul Tamisei s-a încheiat duminică seară cu focuri de artificii

Porcupine Tree - Lazarus

2011-09-04T00:22:00.001+03:00

Sonny J - Sorrow

2011-08-24T02:16:00.000+03:00

Few things I hate about England

2011-08-22T14:54:00.010+03:00

Când eram în țară, în Bacău mai exact, că-n București situația stă altfel, sufeream din pricina faptului că nu mai aveai unde să te duci după 11 seara.

Primul loc de muncă a fost în afara Londrei. Am descoperit cu dezamăgire că viața socială se stinge la 10 seara. If you are lucky! Am constatat cu stupoare că preaminunatele cafenele englezești se închid la 4-5 după-amiaza, inclusiv în weekend! Nu mai vorbesc de shop-uri și alte servicii.
Singurele deschise până pe la 9-10 seara sunt restaurantele, dar care nu au terase și la care trebuie să stai înăuntru. Când știi că vara englezească vine într-o joi și tu ești la muncă atunci, încerci pe cât posibil să te bucuri de vremea călduță, deci nu vrei să te închizi într-o încăpere întunecoasă și super-galagioasă, când poți respira aerul curat de afară. Ai timp să te înfunzi în încăperi obscure 11 luni pe an!
Mi s-a spus că în orășelele mai mici, cam asta e viața. Zic, ok, tre' să mă mut.
And I did! Where else?! London, of course.

Constat cu stupoare că nici Londra nu e diferită.
Marea metropolă a lui pește!

1. Nu poți fuma înăuntru, se știe. Dar nici afară nu poți după 10 seara, pentru că sunt locuințe deasupra.
2. Și aici ești dat afară din pub la 10 jumate seara, 11 jumate dacă nimerești într-un loc unde proprietarul e burghez și-și permite să plătească licență pănă la 11 jumătate seara. Despre licențele în crâșme am mai scris aici
3. Nu vine nimeni să-ți ia comanda. Tre' să te duci la bar. Nu-ți este schimbată scrumiera pană la momentul închiderii, ăsta fiind semnul că tre' să te cari.
4. Autobuzele! Schimbul de șoferi se face când ți-e lumea mai "dragă", de cele mai multe ori când te grăbești îngrozitor. Schimbul durează cel puțin 10 minute, asta dacă următorul șofer se află deja în stație. Dar se mai întâmplă să nu fie. Și ce se întâmplă atunci ?! Șoferul căruia i s-a terminat tura își ia gentuța și pleacă. Nu poate exista ceva mai hilar decât un autobuz abandonat în stație, plin cu oameni derutați și nervoși.

Te poți urca în altul firește, dar dacă nu ai abonament, "excursia" poate fi costisitoare, o lira 40 la fiecare urcare.

Tot legat de autobuze, se mai întămplă să fii dat jos la o stație-două după ce te-ai urcat. De ce ?! Că i s-a terminat tura și el trage la garaj! Dar nu ți se comunică asta când te urci. N-ai ce face, tre' să iei altul, altă liră 40!
Teoretic, în astfel de cazuri, șoferii sunt obligați să-ți dea un bilet la mână, ca să nu mai plătești odată, dar nu se întâmplă asta pentru că "rup ușa" când li se termină programul și n-au ei nervi de-a tăia bilete la un autobuz întreg.

5. Stilul de viață al oamenilor care trăiesc în această țară. Este precum al chinezilor. Toți în "fabrici și uzine" în timpul săptămânii, iar în weekend beau ca porcii, devin exagerat de gălăgioși, fac scandal și se iau de tine pe stradă.

6. Felul de a fi. Rece, constipat și arogant.
Privesc cu dezgust stilul latin de viață. Li se pare sălbatic și de prost gust. Cum adică să dansezi salsa, noaptea, în picioarele goale, la foc de tabără?! Și cum adică așa.. în văzul tuturor?! Credeam că vremea triburilor a apus de mult
Man... dancing is public. Peeing and having sex is NOT! But they don't get it ...
Nu vreți să știți cum caracterizează ei Carnavalul de la Rio, care probabil este unul dintre cele mai spectaculoase evenimente de pe planetă. Cum adică să dansezi aproape gol, pe stradă, așa.. ziua în amiaza mare mai ales ?!

7. Sistemul medical. Trebuie să fii pe moarte ca să ai parte de investigații serioase de sănătate, ceea ce mi se pare o bătaie de joc și o lipsă de respect a vieții umane. Sunt atâtea boli periculoase care-ți dau semne când e prea târziu și mori cu zile doar ca să salveze ei niște bani la buget. Dar, în același timp, plătesc din bani publici fertilizările în vitro! De când este o problemă națională faptul că o grăsană bețivă nu poate rămâne gravidă ?! Să ducă un stil de viață sănătos și poate o să poată, dar nu trebuie să plătesc eu pentru asta !
Despre british medical system am mai scris aici

8.Parcările exagerat de scumpe. Refuz să cred că întreținerea lor costă atât de mult încât să justifice tariful nesimțit de parcare!

9. Limitările stupide și fără motiv a vitezei pe autostradă!

10. Faptul că Opel nu e Opel, ci Vauxhall, Cocolino nu e Cocolino, ci Comfort. Și lista poate continua la nesfârșit.

11. Expresiile "How'ya mate" și "see you later" ca formă de good bye. Chiar dacă știu că nu se vor mai vedea 3 ani, ei tot "see you later" spun.

12. Engleza de baltă a englezilor! Funny, I know! Dar numărul analfabeților e mare și la ei.
Când spun că nu vorbesc "proper English" nu mă refer la jargonul americănesc care transformă "what" în wot", etc., ci de cuvinte ciunțite în așa hal încât nu alcătuiesc niciun sens.

We ar ya fra = Where are you from
Ke ya tek ya namb = Can I take your number
We ke ya eee goo fud = Where can you eat good food
Etc., etc., etc.
Acum m-am mai învățat cu "limbajul" ăsta, dar într-o conversație de 5 min tot zic de 5 ori "sorry, what ?!"

Regarding ways of speaking, here's something funny:

"N-avem joburi, n-avem joburi", dar le dăm foc la alea pe care le avem

2011-08-10T00:09:00.004+03:00

La capătul străzii mele, o clădire imensă este demolată după ce a ars, sâmbătă, în întregime.

Descreierații ăștia sunt atât de oligofreni încât ei nu realizează că nu au făcut niciun bine nimănui, cu atât mai puțin zonei, de care de altfel se plâng că nu are suficiente job-uri.

Clădirea din imagini găzduia la parterul ei o afacere de generații întregi, pe o suprafață imensă își desfășura activitatea un magazin de mochete de calitate superioară. Estimez că avea cel puțin 25 de angajați în acest punct. La etaje erau locuințe.

Au ars supermarketurile: Aldi, Iceland și Asda. Dacă fiecare avea cel puțin 30 de angajați, înseamnă 90 de locuri de muncă pierdute. Pentru că trebuie să fii cel puțin tâmpit să crezi că acestea se vor mai deschide vreodată în zonă.

Un alt magazin în care au dat iama a fost unul de calculatoare, aproximez și acolo cel puțin 10 job-uri.

Un magazin de bijuterii, care a ars și ăsta în întregime, cel puțin 4 joburi.

Câteva restaurante și buticuri de tot soiul, alte câteva zeci de joburi.

Sediul JobCenterPlus, unde capetele de gumă găseau de muncă, alte cel putin 25 de locuri.

În urma acestei debandade, estimez că s-au pierdut cel puțin 250 de locuri stabile de muncă.

"From riot to revolution"

2011-08-09T15:38:00.013+03:00

"The Tottenham Riot on Saturday evening was a response to the killing of Mark Duggan, to police brutality and to racism.

It was NOT about mindless thuggery or outside elements. It was about the way people are treated by the police, the authorities and the system - and especially about the way black people are treated [..]"

Așa și-a început articolul de primă pagină, singurul de altfel, fițuica de cartier numită "Socialist Worker". Aceasta nu are niciodată mai mult de o pagină sau două și cuprinde texte de genul "Don't work! Strike! sau Fight against: ..something".

Ieri, 8 August, la câțiva zeci de metri de sediul poliției din Tottenham, câțiva localnici s-au adunat să promoveze o ideologie cel puțin discutabilă.
Niște no-name-uri au început prin a face un rezumat al celor care au murit, de-a lungul timpului, împuscați de poliția londoneză.
După Mark Duggan, cel decedat joi, 4 August, personajele care păreau să conducă întreaga manifestație i-au menționat și pe Cynthia Jarrett și Roger Sylvester, amândoi decedați în urma unei altercații cu poliția din Tottenham, dar și pe alte persoane omorâte într-un fel sau altul de către polițiști în diferite zone ale Londrei.

La meeting au participat și câțiva preoți catolici și nu numai, care au îndemnat la calm, la înțelepciune și la pace.
(Din păcate calitatea video-ului nu e foarte bună că n-am avut la îndemână decât un Nokia de 2 mega px și care spre frustrarea mea a filmat numai ce-a vrut ea)

Discursul mi s-a părut pueril și plin de rasism. Negrii au reputația de a se victimiza într-un mare fel și m-am convins de acest lucru în urma acestui meeting, dar și din diverse incidente la care am asistat de-a lungul timpului în Anglia.
După părerea mea, singurii rasiști sunt chiar ei, negrii. Fac scandal la orice pas, orice nu le convine acuză că sunt discriminați și pe persoanele implicate, de rasism.

Mark Duggan a fost un traficant de droguri, punct. În momentul arestării, acesta avea un pistol asupra sa. Punct. S-au tras focuri, un polițist a fost rănit și colegul acestuia l-a împușcat pe Duggan în auto-apărare. Case closed.

Motivații cum că acest Duggan avea familie, 4 copii sunt irelevante. Și polițistii poate aveau familii. Ce erau să facă, să moară împușcați ca să nu dea dovadă de "rasism"? Ridicol.

Revenind la meetingul de ieri, acesta mi s-a părut o adevărată instigare la violență.

" Riots can shake the system, but we need more - a revolutionary movement capable of tapping a wider power of resistance to counter the ruling class.
We need to use all our strength to unite the fights against racism, the police, the rich, the Tories and capitalism.
That's the way to get rid of this rotten government, to confront racism and to begin the battle for a better world. "

Ceea ce mi s-a părut înfricoșător a fost faptul că toate acestea se întâmplau în ochii polițiștilor, care se aflau la câțiva metri distanță.
După ce am citit the "SocialistWorker", m-am îndreptat spre aceștia și i-am întrebat dacă au citit textul și ce părere au despre asta. N-am vrut să le bag camera-n nas înainte de a obține totuși un punct de vedere de la ei.
Mi s-a spus că meetingul are loc pașnic, că insăși legea le permite, și că ei nu pot interveni chiar dacă ar fi de acord (cu mine) că ce se petrece acolo este instigare la violență.

După părerea mea, legea englezească a criminalității se încurcă în propria ei "political correctness"

La acest meeting s-a adus la cunoștința publicului că mâine, 10 August, va avea loc o altă întâlnire publică, unde Dumnezeu știe ce mai pun la cale.

Vandalismele și atacurile asupra poliției s-au răspândit în estul și sudul Londrei, dar și în alte orașe din Anglia.

Ce poate simți un om când, la un braț distanță, cineva strigă: " fugiți, bombă!"

2011-08-07T22:23:00.009+03:00

Aseară, la orele zece, niște traficanți de droguri au pus stăpânire pe strada principală din cartierul londonez Tottenham și au incendiat tot ce le-a ieșit în cale. Sediul poliției a fost ținta principală, după care au urmat sediul poștei locale, o serie de magazine, un autobuz, două mașini de poliție și câteva locuințe.
Potrivit BBC-ului, incendiatorii au vrut să răzbune moartea unuia din gașca lor, care a murit împușcat de poliția din Tottenham în cursul zilei de joi, 4 august.

Eu locuiesc la trei străzi distanță de zona incendiată. În mijlocul haosului mă aflam în autobuz, în drum spre casă. Eram relaxată, ședeam pe un scaun de la geam din partea de jos (știți, autobuzele englezești sunt pe două nivele) și eram cufundată în lectura unei cărți. Tot aud mașini și dube de poliție trecând în mare viteză pe lângă noi.

Aud ușile deschizându-se, apoi le aud închinzându-se imediat, ridic privirea. N-a apucat nimeni să urce sau să coboare, aud apoi scrâșnete de roți, mulțimea de oameni care se afla în picioare a aterizat în spatele autobuzului, unii peste alții. Apuc să văd figurile șocate, indignate ale celor care n-au apucat să urce în autobuz.
Autobuzul se deplasează într-o goană nebună, cineva strigă foc și se repede în partea din fața a autobuzului. Mă ridic în picioare, și pe vârfuri, să văd peste niște capuri, ce se petrece. Văd un autobuz complet in flăcări, o mașina de poliție și o clădire. Vreo 3-4 elicoptere cu reflectoare se învârteau în cerc și încercau să lumineze ceva în zona spre care ne îndreptam noi.

Aud tropăieli și agitație la etaj, câțiva oameni se buluceau pe scâri în jos și cu niște fețe absolut imposibil de descris au început să țipe: fugiți, bombă!
Dumnezeule, cum pot reacționa oamenii la cuvântul "bombă". Toți cei de la etaj au năvălit jos peste noi, s-au împins, s-au călcat în picioare, au tras de uși, de iesirile de urgență, plângeau, țipau la șofer să deschidă ușile, să ne lase să coborâm. Refuzul acestuia de a spune ceva nu a făcut decât să alimenteze panica, și, mai mult ca sigur, toți erau convinși că este un terorist.
Imediat autobuzul virează stânga deși nu aia îi era ruta. Șoferul bate în microfonul stației, cerând atenție. Ni se comunică că a primit ordin să nu ne lase să coborâm, ci să ne ducă cât mai departe de această zonă căci, din cauza unui "incident major", nu mai este "safe" pentru nimeni să fie "around".

Cred că abia în acel moment am conștientizat că, într-adevăr, s-ar putea să mor. Atunci și acolo. Te gândești, n-ai cum să nu te gândești când te aflii într-o asemenea situație și când singurele detalii pe care le deții sunt cele pe care le vezi în fața ochilor. Primul gând a fost la mama și la ce-o să se facă ea fără mine. Apoi am început să-mi fac griji cu ce bani o sa-mi aducă mama corpul în țară și analizam ce-ar însemna dacă m-ar incinera ăștia aici, ar fi mai ieftin.
Îmi zic, ce mod stupid și deloc drept să mori.
Apoi, mă întreb de ce Tottenham, nu este o zonă de interes major. M-aș fi așteptat să sar în aer în metrou, dar nicidecum într-un autobuz, pe o stradă oarecare cu mult în afara zonei de interes a Londrei.
Șirul gândurilor mi-a fost întrerupt de vocea șoferului care începuse să spună ceva. Ni se comunicase unde merge, în ce zonă ne aflam și dacă e cineva care vrea să coboare acolo. Am coborât cu toții. Habar n-aveam unde mă aflam, eram într-un loc "safe", dar foarte departe de casă. Mă lămuresc unde sunt și pe unde trebuie s-o iau. După aproape o oră de mers pe jos ajung acasă. Baricadez geamurile, trag draperiile și ascultam elicopterele care survolau disperate deasupra.
N-am murit. De data asta.

Mai multe detalii aici

Control medical online "a la Diaconescu"

2011-04-10T12:20:00.006+03:00

Știți cu toții, bănuiesc, sondajele celebre ale OTV-ului gen "Elodia purta o rochie neagră sau roșie când a dispărut fără urmă?" Variante de răspun DA, NU.

Peste o asemenea "investigație" am dat zilele trecute pe un site, a se vrea medical, din România.
Pentru că am niște dureri infernale de spate și pentru că problema, oricare ar fi ea, pare a-mi afecta și călcâiele, și pentru că trei medici de familie britanici și-au dovedit incompetența absolută, unul punându-mă să fac niște exerciții de așa zisa fizioterapie (care n-au ajutat cu nimic în trei luni de zile), altul dându-mi paracetamol ca "pain killer" și, în final, al treilea trimițându-mă în vacanță, că cică muncesc prea mult, și nu oriunde, ci în Caraibe! Că "e cald și mult soare". Cea din urmă mi s-a părut de departe ca fiind cea mai de domeniul fantasticului. Și mi-a sugerat pe un ton atât de natural, de parcă m-ar fi trimis la piața de vis-a-vis. (Vă dați, deci, seama cam care-i nivelul de trai aici, dacă medicii vin cu astfel de.. sugestii)

Neprimind niciun răspuns/diagnostic concret, pentru că în Anglia trebuie să fii pe moarte ca să fii trimis la rază sau la analize ale sângelui, am început să investighez singură pe internet, pornind de la simptomele pe care le am.
Și dau peste

Mi s-a părut de-a dreptu' pur și simplu.

How two people get together ...

2010-10-20T16:29:00.004+03:00

Mi-a plăcut foarte mult și-am vrut să-l împărtășeșc și vouă. Enjoy!

Imnul crizei financiare din România (Divertis - KK MAKA)

2010-08-05T22:00:00.006+03:00

"E jale mare,
Prin buzunare!
Ponta și Crin,
Și-o trag puțin
Și urlă tare.
Băse-i cu barca,
Boc e cu vaca,
Remaniere, nicio plăcere
Doar kaka maka."

Mă amuză teribil de fiecare dată când o ascult :)

Incompetență și în sistemul public de sănătate englezesc

2010-08-02T01:42:00.003+03:00

O britanică de 25 de ani și-a pierdut viața la 14 ore după ce a fost internată în spitalul din Milton Keynes, Anglia. Tânăra avea meningită, iar medicii i-au dat pastile pentru dureri de cap.
Sursa: The Daily Mail

Un banc despre medicii români

2010-07-24T16:00:00.005+03:00

L-am primit pe mail, mi s-a părut foarte funny.

- Domnule doctor, am venit să mă ajutaţi. Am încercat tot felul de tratamente, dar tot nu am rămas însărcinată!
- Staţi s-o luăm metodic! Poate e o chestiune de ereditate. Mama dv. a avut copii?

Bun bancul, mi-amintește de o relatare din Jurnalul Național despre care am mai scris aici

Au și ei cocălarii și pițipoancele lor

2010-07-23T22:12:00.009+03:00

British gym outfit

Adevăru' e că nu poți alerga pe bandă dacă n-ai toc de paișpe, n-ai cum!

Alcool cu pipeta

2010-07-16T16:34:00.006+03:00

În timp ce la noi măsura minima de alcool vândută în crâșme/cluburi/etc. e de 50 de ml, la englezi e de 25 de ml.
Încerc să calculez câte drumuri până la bar trebuie să faci într-o seară (nu spun noapte pentru că, de regulă, englezii nu trec, conștienți, de 12 noaptea)ca să te îmbeți în așa hal încât sa nu te mai ridici de jos și cu atât mai puțin să mai știi, a doua zi, ce ai făcut și cu cine.

Problema alcoolului în "Great Britain" e atât de mare încât Guvernul a luat, de-a lungul anilor, tot felul de măsuri pentru a împiedica poporul să mai bea până la inconștiență. Reducerea măsurii minime de alcool vândută în crâșme la 25 de ml e una dintre ele. De asemenea, s-a interzis complet consumul de alcool pe plajă.

Până acu câțiva ani, niciun supermarket, niciun magazin, niciun chioșc, niciun chioșculeț, niciun restaurant, pub sau club nu avea voie să mai vândă alcool după 10 seara. S-a dovedit că această măsură nu funcționează, englezii s-au adaptat situației de criză și au început să bea de mai devreme, unii chiar din timpul serviciului, astfel încât, la 10 seara, toată lumea era praștie. Și, de fiecare dată, se lăsa cu scandaluri, bătăi, violuri, vandalisme și chiar crime. Nedovedindu-și eficiența, măsura a fost "abolită". Dar a apărut o alta, care este în vigoare și în prezent.
Licențe de comercializare a alcoolului în crâșme ( că e restaurant, că e pub, că e club, pentru mine toate-s crâșme) pe diferite ore. Adică, un pub poate să vândă alcool până la 11 seara, altul până la 12, altul până la 1, etc. Firește că, cu cât ora este mai înaintată în noapte, cu atât taxa de licență este mai mare. Guvernanții de la Londra s-au gândit că, astfel, omuleții se vor îndrepta spre case la ore diferite și nu se vor întâlni pe străzi ca să se ia la bătaie sau să producă orice alt fel de necaz.

De asemenea, pentru vânzarea "necorespunzătoare" a produselor alcoolice le-au trântit comercianților niște sancțiuni atât de dure și usturătoare la buzunar încât mulți dintre ei au devenit paranoici și aplică, la rândul lor, niște măsuri aberante. Am văzut, în diferite orașe, anunțuri la intrările crâșmelor cum că nu vând alcool persoanelor sub 21 de ani, 25 și chiar 26 de ani. (Promit ceva poze în viitorul apropiat, nu aveam aparatul foto la mine când m-am aflat în respectivele locații).

Cu toate măsurile, englezii continuă să bea la fel de mult și, de regulă, la 10-11 seara toți sunt praf.

British medical system

2010-07-05T03:09:00.005+03:00

Am să încep cu medicul de familie, pentru că mi se pare de-a dreptu' pur și simplu prin câte trebuie să treci și cât ai de așteptat ca să ajungi la el.

Îți este rău într-o noapte ?! Te dor toate insuportabil ?! Dai la rațe toată noaptea ?!

"Ghinion de neșansă"! Însă, ai toate șansele din lume să ți se spargă fierea-n tine, să faci peritonită, pancreatită și altele de genul.

Te vârcolești toată noaptea, bântui prin casă și te rogi la toți sfinții să se oprească durerea, numeri minutele, secundele până răsare soarele, că deh, unii dintre noi nu dau fuga repede la urgențe.

Pui mâna pe telefon la ora 8 dimineață și încerci să-ți faci programare la medicul tău de familie. Că numai așa merge "treaba", n-ai programare, nu vezi medicul sau el pe tine.

Primul șoc e că-ți răspunde o voce stinsă, deja plictisită și te întrebi "cum naiba am sunat în țară?!", dar te dezmeticești și realizezi că persoana, care-ti pare dureros de familiară, nu-ți vorbește în limba ta maternă. Ok... i called at the right number ...

Explici problema, ceri să vezi un medic, orice medic (de regula sunt cuplati mai mulți într-o clinică și nu e musai să-l vezi pe ăla la care ești înregistrat).
Ți se spune calm, dar ferm că nu se poate mai devreme de două săptămăni. Rămâi mut, firește! Te găndești că poate mori pănă atunci, dar optimiști din fire spunem ok ...

După cele două săptămăni, ajungi în sfârșit în cabinetul medicului. Ți se iau analize și ți se spune că rezultatele vor veni peste șase săptămâni. Orice nimic de analiză durează șase săptămâni la aștia să fie procesată!

Când se împlinesc cele șase săptămâni, suni înapoi la clinică și te asiguri că au sosit. Îți faci din nou programare, care, evident, este peste alte două sau trei săptămâni.

De la primele semne de boală și pănă ajungi să iei tratamentul propriu-zis durează în Anglia două luni și jumătate!

Sistemul ăsta ar prinde la noi dintr-un singur motiv, după părerea mea. Ar concedia definitiv veșnicele și neobositele babe care au transformat mersul la medic într-un job în toată regula. Sălile de așteptare n-ar mai fi arhipline și tu, ăla de dai odată pe an la medicul de familie, n-ar mai trebui sa aștepti câte 3-4 ore pentru o amărătă de adeverință!

Pe de altă parte, pe mine ca individ mă prinde mult mai bine sistemul nostru romănesc. Este ridicol să aștepti două luni jumătate (am auzit și de trei luni jumătate) pentru un nenorocit de tratament. Ca să nu mai zic că este și primejdios.

BUG Mafia - BPLSVFC (new song)

2010-05-11T14:32:00.003+03:00

N-am putut să mă abțin! Deși nu mai sunt în țară și sunt la adăpost de grijile cotidiene cu care se confruntă românii în această perioadă, m-aș întoarce să particip la o nouă revoluție!! Ceea ce a ajuns țara asta e prea de tot !!

Gata pauza!

2010-04-24T20:07:00.002+03:00

După cum ați sesizat, am luat o pauză de cateva luni de la a mai scrie pe blog sau oriunde altundeva. Principalul motiv a fost lehamitea. Dacă analizăm la rece, problemele sunt mereu aceleași. Eu m-am săturat de ele și, probabil, că și voi. M-am simțit intoxicată! De aceea n-am mai deschis televizorul, nu că aș fi făcut-o foarte des înainte, de aceea n-am mai citit ziare, bloguri și firește că n-am mai avut chef nici de al meu. What is enough is enough, cum zice englezul.

Și tot lehamitea "m-a scos" afară din țară. Sunt în Anglia de ceva vreme și fără niciun dor de casă. De fapt, mint! Mi-e cumplit de dor de motanul meu (cel cu patru picioare - pentru cârcotași ca Poe și Bibire :> )

Și pentru că am schimbat aeru', se va schimba, cumva, și profilul blogului. Voi pune accent pe diferențele dintre sisteme (british vs romanian), voi scrie despre ce e la ei, cum e la ei și voi încerca să explic, acolo unde se cere, de ce e așa și nu altfel.

To be continued ..

De ce suntem o nație vorbitoare de "tutitututu"

2009-11-08T14:20:00.004+02:00

Răzvan Exarhu ne spune în Evenimentul de ieri, 7 noimebrie, cum limba de circulație națională "tuti tututu" a fost adoptată cu succes de cei care cred că demnitatea elementară și statura bipedă te pot împiedica să te transformi într-un vorbitor de tutitutututu.

"Tutitutututu este ceea ce ajunge lumea când încape pe mâna nepricepuţilor, este colecţia de frustrări, de prostii, de dorinţe mutilate şi de neputinţă. Este incapacitatea organică de a comunica, proprie unei uriaşe reţele de telefoane extrem de mobile. Dacă ascultaţi cu atenţie zumzetul înconjurător, veţi auzi această formulă fascinantă reprodusă la nesfârşit de milioane de voci, în milioane de formule şi circumstanţe.

Văd scene cu pensionari dezlănţuiţi care se îmbrâncesc ca nişte campioni de wrestling pentru toate rahaturile, pentru cele mai jegoase oferte sau pentru cele mai josnice cauze. Aceiaşi luptători pentru sarmale, aceiaşi arhangheli ai colivei şi mititeilor plimbă diverşi nepoţei prin parcuri, educân du-i şi îngrijindu-i pentru a putea şi ei întro zi, atunci când se vor face suficient de mari încât să scuipe din maşină, să renunţe la respectul pe care şi-l datorează.

Aşa ajung unii să şi mănânce, să şi vorbească, să şi trăiască un tutitutututu continuu, care devine sinonimul oricărei noţiuni. Din moment ce acest înlocuitor universal seamănă întotdeauna cu ceva, obişnuinţa şi lipsa oricărui termen de comparaţie îi oferă statutul de realitate. Nimeni nu stă să analizeze precizia formulării, dacă aduce cu ceea ce li se pare că ar vrea să audă, atunci e bine, ne înţelegem.

Animalele needucate aduc cu nişte oameni, pentru că reuşesc să bălmăjească ceva în timp ce umplu universul de termopane, pensionarii par de treabă pentru că au părul alb şi seamănă cu personajele pozitive din desenele animate, copiii sunt drăguţi pentru că sunt mici, iar mizeria şi urâtul sunt normale pentru că asta e lumea în care trăim. Dacă cineva contorizează cine educă pe cine, orice discuţie pare totalmente exclusă". Continuarea o aveți aici

Declarația unui tată

2009-10-31T12:26:00.003+02:00

Joe Jackson: Michael valorează mai mult mort decât viu

Joe Jackson a demonstrat, o dată în plus, dacă mai era nevoie, că nu a dat pe dinafară de dragoste față de fiul său Michael, de pe urma căruia a căștigat de altfel o avere.

Tatăl lui Michael Jackson, Joe, declară după premiera "This is It" că fiul său valorează mai mult mort decât viu. Chiar dacă a dres-o, cumva, după, psihologic vorbind, to say something like this... is just sickness!
Acest Joe nu a fost niciodată prea iubit de fanii lui MJ, care i-au reproșat relele tratamente administrate cântărețului în copilărie. După ultimele declarații la postul american de televiziune Extra, Joe are toate șansele să devină și mai nepopular de atât.

Sursa:Entertainmentwise.com

Despre vaccinuri

2009-10-29T16:01:00.003+02:00

Informații pe care le percepem în funcție de ce ne dictează bunul simț

Din categoria "cum să nu le iubești?!"

2009-10-23T23:42:00.003+03:00

You know i love cats.
This one is absolutely adorable!

România, țara cu cea mai scumpă mâncare din Europa

2009-10-08T13:05:00.004+03:00

Impozit forfetar, concedii fără plată, disponibilizări, reduceri de salarii, scumpiri halucinante care nu au la bază niciun studiu real, cam astea sunt, în mare, măsurile anticriză luate de Guvern.

Din cauza reproșurilor primite pentru că jumătatea lui de neuron, aflată și ea în moarte clinică, n-a reușit să proceseze o soluție optimă pentru a scoate țara din criză, Boc și-a ieșit din pepenii aduși la pachet cu E-uri fără număr din Turcia, Siria și/sau China și odată s-a încordat el, s-a scremut și a clocit o măsură nu anticriză, ci pentru criză, pentru adâncirea ei!

Guvernanții au anunțat ca Taxa pe Valoare Adăugată se va majora cu cel puțin 4 procente din 2010. Pe lângă șomaj și scăderi salariale, românii vor avea de înfruntat și o avalanșă de scumpiri ale alimentelor. În 2010 vom cheltui pe mâncare cu cel putin 20% mai mult decât acum. Și cum creșterea prețurilor la alimente va fi mult mai mare decât majorarea TVA-ului, vom fi țara cu cea mai scumpă mâncare din Europa și cu salariile cele mai mici. Vom mânca din ce în ce mai prost și mai scump.

Koop- Koop Island Blues

2009-10-04T17:47:00.003+03:00

O piesă din categoria celor care au fost create special, parcă, pentru după-amiezele de duminică

Români, strângeți cureaua!

2009-10-01T14:56:00.008+03:00

Dificultatea situaţiei pe care o avem, dar mai ales a celei pe care o vom avea la anul nu este cauzată numai de fosta guvernare Tăriceanu, de Emil Boc, de guvern, de coaliţie, de PSD, de PDL, de opoziţie, de baroni sau de preşedinte. Adevărul – pentru care poate voi fi luat la palme, ca Patapievici – este că vom suferi din cauza poporului român.

Nu pot să uit nici acum cum, în plină criză a tigrilor asiatici, coreenii îşi donau verighetele pentru a-şi ajuta ţara să iasă din impas. Cum, cât şi pentru ce salariu munceau în acea perioadă. Mi se va spune că noi suntem un popor european evoluat, demn, cu idei, nu un popor de roboţi. Că ne-am câştigat dreptul nostru la democraţie şi la avuţie cu sângele ălora, cum le zice? Eroi?

Materialul îi aparține lui Alexandru Mitache și îl găsiți integral pe blogul sau personal.
Scris, cumva, pe gustul meu și cuprinde, pe alocuri, realități căt se poate de evidente.

Ceea ce nu-i împărtășesc este soluția anticriză, subtil implementată în text, pe care mulți o împărtășesc de altfel. Și anume, ca poporul să strângă cureaua. Astea sunt, în genere, inepții scoase de la înălțimea unei poziții care îți permite să ai un trai decent chiar și pe timp de criză.
Foarte mulți nu realizează că Bucureștiul nu înseamnă România! Pe vremea cand eram eu la facultate, femeia de serviciu de la Mac-ul din București avea salariu de cinci milioane. În Bacău se muncea încă pe salarii de trei milioane jumătate.

Tot poporul să strângă cureaua. Domnu Mitache, dacă nu știați vă spun eu că poporul strânge cureaua de jumătate de an, dacă nu mai bine. (Trecem peste aspectul că acest popor strânge cureaua de când e el!)Românii strâng cureaua de când muncesc pe salarii înjumătățite sau de când trăiesc pe șomajul mizer pe care-l primesc de la stat, în urma disponibilizărilor în masă care au avut loc în ultimele șase luni în România. Da, foarte fain așa. Ce să mai strângă poporul, când juma de țară e șomeră și cealaltă jumătate muncește pe salarii de nimic ?!

Cu ce sau din ce să mai strângă cureaua, stimabililor ?!?! Să nu-și mai plătească ratele la bănci ?! Să nu mai plătească gazul, lumina ?! Să revenim la civilizația din epoca de piatră ?!?! Când românul ăsta primește un salariu de 7-8 sute de lei, chiar și zece dacă are norocul,(repet, nu puneți salariile din București cu cele din provincie), și are (cel putin) 3-4 sute de dat la bancă, vine gazul, lumina, care, mulțumită idioților care ne-au condus și ne conduc de atâta amar de vreme, au un preț de te doare mintea, printre cele mai mari din Europa, mai are și un copil, doi, care țipă de cel puțin trei ori pe zi "mamiiii, tatiiiii mi-e foaaameeee", de unde să mai strângă cureaua românul ăsta, fraieru' ăsta plătitor de taxe și impozite din truda căruia niște băieți "deștepți" trăiesc cum noi nici nu visăm măcar?!?!

Ce repede vă îngrămădiți voi să puneți poporul să rezolve toate problemele. Este și asta o soluție, dar aplicabilă în alte părți, nu în România, nu unde omul a atins, din nou, pragul maxim al sărăciei.

Mai degrabă gândiți-vă la o soluție prin care să-i obligați pe patroni să treacă angajaiților salariul real pe cărțile de muncă și nu cele minime pe economie. Tre' să va găndiți la lucruri serioase, de bun simț și aplicabile în România, nu repede la torturarea romănilor!

Eu una nu vreau să(MAI)ajut țara asta să iasă din impas, nu pe munca mea, pe starea mea mintală și pe sănătatea mea. Nu, deci chiar NU! Plec naibii din țară, plec cââââât mai departe de aici, ceea ce-i sfătuiesc pe toți să facă, pe tineri, bătrânii să se ducă la copiii lor deja plecați și să rămâneți voi cu voi aici, aștia de tot aveți de 20 de incoa' idei crețe!

Marele tanc

2009-09-28T03:20:00.002+03:00

Anunț publicitar, în Tulcea

2009-08-19T14:37:00.001+03:00

Anunț de mare angajament

Polițiștii vor sporuri și lefuri mari ca să NIMIC!

2009-08-13T13:46:00.008+03:00

De câteva zile se tot frăsunesc știriștii pe la televizor că polițiștii ies în stradă. "Săracii" de ei nu vor să renunțe la sporurile de-a dreptul inutile pe care le primesc. Bugetarii ăștia privilegiați, care au lefuri de-a dreptu pur și simplu în comparație cu cei din învățământ spre exemplu, prestează prea puține servicii în folosul cetățeanului pentru a merita acele sporuri și lefuri.

Mă deplasam, săptămâna trecută, pe strada Milcov. Un broscar a învățat în Italia că se conduce pe mijlocul drumului și că, orice ar fi, nu tre' să te dai, că doar ești de la italia și ai venit în vacanță la țară. Eu trag dreapta de volan, mă urc pe trotuar, ca să-l evit pe prost. El n-a mișcat nimic. Probabil nu știa care e dreapta și care e stânga și n-a vrut să riște o pagubă și mai mare. Ori, venind de la italia avea senzația că toate drumurile sunt ale lui și fraierimea/țărănimea de la romanika se va evapora din calea lui.

Bineînțeles că m-a atins și mi s-a oprit în jantă, spate-stânga.
Mă dau jos. Când văd ditamai negreala pe jumătate de aripă mă încearcă instinctele criminale. Mă abțin. (Culmea, da știu!) Mă grăbeam, nu aveam timp să mă cert cu un posibil, mai mult ca sigur, analfabet. Zic, dă asigurarea și hai să ne vedem de drum. Cum zice vorba bătrânească, dacă țăranul nu e și fudul, nu e prost destul.

El cu talente, că de fapt eu am intrat în el, că eu să-i dau asigurarea. Zic, tu ești prost?! N-are rost să reproduc întregul dialog, de menționat ar fi faptul că un taximetrist, care se nimerise să fie în spatele meu, mai avea un pic și-l lua la bătaie.

Nu reușesc să mă înțeleg cu broscarul și ca să evit geamuri sparte, ochi umflați și toate alea, îi spun hai la poliție și vor stabili ăia acolo cine e vinovat. M-a văzut femeie la volan și ce și-a zis, taci c-o fac p'asta. Că el nu merge la poliție, că nu are timp, că oricum eu sunt vinovată și etc. Am stat să-l lămuresc aproape două ore. În spatele nostru, cu vreo 50 de metri, în dreptul intrării în Bazar, se petrecuse un alt accident și niște uniforme făceau măsurători. Mă duc la ele. Îi explic uneia toată tărășenia, cu mențiunea că broscarul nu vrea să-mi dea nici asigurarea și nici la poliție nu vrea să meargă. Uniformele dau din epoleți și îmi spun că dacă nu sunt victime să merg la tamponări, la poliție. Zic, dom le, ce n-ai înțeles, dobitocul nu vrea să meargă la poliție. "N-am ce să fac domnișoară, că eu am de făcut măsurători aici"

Zic e clară treaba, mi-o iau în barbă de nu mă văd. Cum scot eu bani acum din buzunar să-mi fac mașina.

Îi iau numărul de la mașină și mă duc la poliție. Scriu declarația, cu mențiunea că boul nu a vrut să colaboreze în niciun fel, le desenez moartea căprioarei și o predau.
Polițistul se uită pe declarație și
P: - Aaaaa, dar are numere de Italia, domnișoară!
Eu: - Așa, și ?!
P: - Păi, nu vă putem ajuta.
Eu: - ?!?!?! Poftim?! Cum adică nu mă puteți ajuta?!
P: - Păi are numere de Italia și noi nu avem o evidență și nu avem cum să dăm de el.
Eu: - Adică eu trebuie să scot bani din buzunar ca să-mi fac mașina ?!
P: - Păi dacă nu aveți Casco, da. Să depistăm o mașină înmatriculată în altă țară este peste puterile noastre.
Eu: - Dom le, e absurd ceea ce spuneți. Eu dacă fac un accident oriunde, în lumea asta, sunt descoperită înainte s-apuc să clipesc.
P: - Da, aveți dreptate. Dar noi nu avem sisteme, tehnologii, etc.
Eu: - Dacă s-ar fura mai puțin poate am avea și noi. Mulțumesc pentru nimic!

Ce e de făcut într-o astfel de situație ?! Luat număr de înregistrare, cu răspunsul secției de poliție, și dată în judecată Poliția Română!
Jenant! Țara lui Papură Vodă!

Black&White, Heal the world, Would u be there, Childhood, piese compuse într-un copac de la Neverland

2009-07-01T11:49:00.002+03:00

Michael Jackson, geniul care mi-a marcat existența. Povestea unui fan

2009-06-30T14:41:00.011+03:00

Aveam aproape șase ani când am auzit prima dată de Michael Jackson. Vestea că a apărut un rege al popului ne-a adus-o, mie și familiei mele, un unchi care la vremea aceea era fotbalist. Îmi amintesc că toată lumea îl vedea ca pe un privilegiat, pentru că, în timp ce noi ascultam, într-o atmosferă conspirativă, Radio Europa Liberă – ca toată lumea, de altfel, unchiul meu se plimba în toată lumea cu prilejul meciurilor pe care echipa sa le avea în deplasare.

În 1988, unchiul meu se întorcea după un meci din Franța și, atât cât mintea mea de copil de 5 ani putea să funcționeze, l-am văzut entuziasmat de cu totul altceva decât de fotbal sau de "civilizația de dincolo". Nu-mi mai amintesc dacă s-au întors învingători sau nu, pentru că detaliile referitoare la meci au fost puține, era grăbit să ne povestească de un artist cu un talent deosebit în ale muzicii și dansului. Avusese ocazia cu câțiva ani în urmă să urmărească la nu știu ce televiziune din nu știu ce țară câteva videoclipuri ale lui Michael, însă l-a prins febra odată cu lansarea albumului Thriller.

S-a grăbit să-și răstoarne valiza plină cu suveniruri pentru întreaga familie și dintr-un buzunar secret a scos două casete. Erau albumele Thriller și Bad. Țin minte că prima dată m-a izbit ritmul. Atunci, muzica mi-a dat prima dată o stare. Sunetele pe care le auzeam își făceau loc în mintea mea într-un mod pe care nu-l înțelegeam. Ritmul alert și pe alocuri dur m-a transportat intr-o lume pe care n-o cunoșteam, dar în care percepeam că se petrece ceva grozav. Era ca un orizont care se deschidea și în care găseam promisiuni ale unei vieți pline de lucruri minunate, care abia așteptau ca eu să le descopăr. Atunci s-a infiltrat în mintea mea conceptul de dincolo, dincolo de universul meu mic și limitat de natură și de regimul în care trăiam. Tot atunci mi-a venit în cap cuvântul libertate, nu știu în ce măsură înțelegeam eu acest cuvânt, dar eram sigură că în libertatea aia, traiul spiritual era mult mai grozav decât ceea ce trăiam eu la momentul acela.

În timp ce unchiul meu ne povestea de mișcările uluitoare de dans pe care le avea artistul genial, cum îl caracterizaze el, și încerca, stângaci, să ni le arate, vocea lui Michael își făcea și ea loc în mintea mea. Vocea, a cărei limbă nu o înțelegeam, îmi părea sigură, puternică și se mula perfect pe ritmul acela care îmi făcuseră genunchii să tremure. Trebuia să am acele casete, pentru că simțeam nevoia să le ascult neîncetat. Chiar și să mi le fi dat unchiul meu, nu aveam la ce să le ascult. Singurele aparate pe care le aveam în casă erau un televizor alb negru Snagov și un aparat de radio adus de tata de la ruși. Deja mă simțeam prizioniera acelui corp micuț în care o forță neînțeleasă alesese să mă planteze, dependent de doi "oameni mari", constrânși și ei la rândul lor de un sistem pe care nici ei nu îl înțelegeau.

Am început să dau o mai mare importanță, dacă se poate spune așa, acelui radiou pe care nu era voie să-l asculți, Europa Liberă, cu speranța că voi auzi măcar o piesa a lui Michael Jackson.

A venit apoi revoluția, am intrat la școală și, ușor, ușor, începeau să apară și la noi "noutățile de dincolo".
Când s-a difuzat pe TVR concertul lui Michael Jackson de la București, în 1992, am fost copleșită de emoție. Nu-mi venea să cred că era atât de aproape, că dacă aș fi fost mai mare ori dacă părinții mei erau mai înstăriți, aș fi putut să-l văd în realitate. Emoțiile au fost atât de puternice, încât am urmărit tot concertul cu lacrimi în ochi.

În clasa a IV-a îi umplusem mamei casa cu posterele lui Michael Jackson. Aveam peste tot, făcusem tapet din posterele lui. Deși era agasată să-l vadă pe Michael oriunde se întorcea în casă, mama a înțeles parcă nevoia mea de a-l avea aproape și nu mi-a dat niciunul jos.

Când eram în clasa a V-a, un văr mi-a adus din străinătate o geacă de piele, neagră, cu lanțuri și fermoare multe și pe a cărei spate scria Michael Jackson. Era croită după tiparul gecilor pe care le purta Michael. Vreau să spun că o am și acum, după aproape 15 ani. A fost geaca copilăriei și adolescenței mele.

Prima formă de "chat" a apărut în România, printr-o revistă, Super Magazin parcă se numea, nu-mi mai amintesc exact. Nu știu dacă a fost un concept propriu sau l-au împrumutat din revistele de prin afară, dar mi se părea genial. Diverși tineri trimiteau scrisori la redacția acestei reviste, cu scopul de a-și face prieteni peste tot în țară și de a găsi puncte comune cu alții. Se publicau fragmente, împreună cu adresele de domiciliu. În rubrica dedicată chatului mi-a atras atenția o fată din București, cu vreo 2 ani mai mare ca mine, care spunea că este fan Michael Jackson. I-am notat adresa și i-am scris. Am schimbat păreri, impresii despre videoclipurile lui Michael, dezbăteam toate grozăviile care se spuneau despre el și sufeream împreună. Ne-am scris aproape vreo 5 ani. Devenise cea mai bună prietenă a mea.

În 1996 exista posibilitatea să mi se îndeplinească cel mai mare vis al meu. Să-l văd pe Michael în realitate, cu prilejul celui de-al doilea concert pe care-l susținea în România.
Prietena mea din București, Andreea, deja făcea planuri. Vorbise cu părinții săi și fuseseră de acord să vin la ei. Urma să ne ducă la concert un adult. Eram în extaz, nici că era ceva ce să-mi doresc mai mult.
Hotărârea mamei mele însă a picat ca o sabie pe gâtul meu. Nu vroia să mă lase. Eram disperată. Și Andreea. Nu concepea să meargă la concert fără mine. Mă sufocam, mă simțeam rău fizic, cred că atunci am făcut primul meu atac de panică. Ceva mai deschiși, părinții Andreei erau martorii suferinței noastre și iau decizia să vorbească cu mama s-o convingă să mă lase la București. Îi propuseseră chiar să vină și ea. Aveam 12 ani, să meargă la niște oameni pe care nu-i cunoscuse în viața ei nu încăpea în discuție, să mă lase de capul meu la București nici atât.

Și-așa s-a dus naibii visul meu de-o viață. O lună după concert am fost legumă. o lună n-am vorbit cu mama. Pentru prima dată în scurta mea existență mă încerca ura. Am reușit să trec peste această lovitură gândindu-mă că mă voi face eu mare și voi merge oriunde auzeam în lumea asta că Michael susține concert. Eram hotărâtă să strâng orice bănuț pentru a-mi putea îndeplini visul, chiar dacă asta însemna să merg desculță, cu haine peticite, să-mi car rechizitele la școală într-un sac legat cu sfoară, să scriu pe scânduri de lemn în loc de caiete, nu conta ce sacrificii trebuia să fac. Vroiam să încep de timpuriu strângerea de fonduri, pentru ca atunci când aveam să fiu majoră să am ceva bani puși de-o parte. Doi ani, cred, mai târziu îmi făcusem chiar carnet de economii la CEC și orice bănuț pe care-l aveam îl depuneam. Economiile mele trebuiau să fie la adăpost de orice pericol sau tentație.

Adoptasem, ca orice fan, ținuta vestimentară a lui Michael, frezura, mersul apăsat din videoclipuri, privirea tăioasă din Bad și mișcările de dans. Exersam ore și zile o anumită mișcare. Nu-mi doream să fiu ca el, toată această muncă a mea era un tribut adus celui care a învățat lumea ce înseamnă cu adevărat spectacolul. Vroiam să arăt lumii că îl apreciam pe Michael, că îi apreciam talentul, imaginația și munca.

Vreo patru ani am avut aceeași frezură. Părul prins în coadă de cal la spate și cu șuvițe în ochi. Disperau profesorii când mă vedeau. Eram în clasa a VIII-a când profesorul meu de fizică, teroarea școlii era acel om :), m-a amenințat că mă va tunde dacă nu-mi voi prinde părul ca lumea. O, da! Mă și interesa pe mine tare de părerile lui vis-a-vis de look-ul meu, iar amenințările lui chiar mă lăsau reci, mă simțeam Bad și nu mi-era frică de nimeni. Văzând că-i ignor cu desăvârșire cererile, care oricum mi se păreau absurde, nu înțelegeam de ce-l privește pe el cum mă purtam eu și cu atât mai puțin întelegeam cum cineva putea fi deranjat de niște șuvițe, mă cheamă într-o zi în fața clasei.
Îmi întinde coșul de gunoi să arunc guma. Țin minte că m-a amuzat teribil acel gest. O arunc. Înțelegeam că nu e tocmai frumos să mesteci gumă în timp ce vorbești cu profesorul. După care scoate dintr-un sertar al catedrei un foarfec. Intuind ce avea de gând să facă iau distanță. El mă cheamă înapoi, eu îi zic că nu va apuca ziua aia în care să se atingă de părul meu așa că.. Beat It! A început o semi-fugăreală în jurul clasei. A fost amuzant momentul pentru că nu am crezut nicio clipă că el chiar avea de gând să facă asta, l-am surprins chiar chicotind la un moment dat. În ciuda durității pe care se chinuia s-o afișeze era un om cerebral, cu simțul răspunderii și al umorului.

Michael Jackson a fost un geniu. Și nu doar pentru mine. El a revoluționat lumea dansului, a muzicii. El a ridicat standardul videoclipurilor și spectacolelor live. Nimeni nu mai făcuse ceea făcea el și nimeni n-a mai făcut apoi. A intrat în Cartea Recordurilor ca showman number one al tuturor timpurilor, cu 13 premii Grammy, 13 single-uri clasate pe locul I în topuri și cu vânzări de peste 750 de milioane de discuri în întreaga lume. Prin videoclipurile de la Beat It, Billie Jean, Thriller, Black or White, Ghosts și Scream a transformat videoclip-ul muzical într-o formă de artă distinctă și într-o punte de impact colosală. El a oferit pentru prima dată o poveste de urmărit în cadrul unui videoclip. Michael Jackson reprezintă chintesența muzicii internaționale a ultimilor 30 de ani. Adulat de milioane de oameni, talentul lui Michael Jackson rămâne de neclintit. He is definitely King of Pop and noone will ever take his throne!

Ghosts - cel mai lung videoclip al lui Michael Jackson

Găsiți pe youtube varianta întreagă.

Pe lângă toate astea, Michael a fost ambasadorul păcii în lume. A făcut apel și a militat prin videoclipurile sale la pace, la eradicarea sărăciei, a urii și prejudecăților pentru o lume mai bună, pentru copiii copiilor noștri...

Heal the world

Earth Song

They don't care about us

Din declarațiile pe care le-a făcut Michael de-a lungul timpului, din acțiunile sale, din felul în care vorbea am înțeles că el a fost un copil fără copilărie. Statul în studio de la o vârstă fragedă i-a răpit copilăria după care a tânjit matur fiind. Am auzit în weekend, la MTV, o declarație de-a lui Michael, din urmă cu câțiva ani, în care spunea că se simte copil, că vrea să fie așa și că nu-și dorește să se maturizeze niciodată. Cred că a fost forma lui de autoapărare la toate atacurile și mizeriile care i se întâmplau, formă pe care nu a înțeles-o nimeni. Îndrăznesc să zic că nici chiar familia lui.

În încheiere vreau să le transmit tuturor celor care nu mai încap de tributurile aduse lui Michael Jackson la buletinele de stiri, în diverse emisiuni tv, pe internet, la radio, etc., și blogărașilor care se simt importanți fără motive, să stingă tot și să se culce! Să nu mă comenteze pe mine, pentru că am dreptul să-mi plâng idolul! Să nu ne comenteze pe noi, cei care l-am iubit pe Michael, care i-am recunoscut talentul și i-am apreciat munca, pentru că avem dreptul să-i dedicăm momentul, să-i ascultăm muzica, să îi plângem soarta, să ne plângem nouă însune copilăria, adolescența, și toate trăirile frumoase care s-au însoțit atât de des cu muzica lui Michael.
Puțin respect față de un om care a realizat cât nu veți realiza voi toți la un loc într-o sută de ani, nu în 50!

Atenție! Boală transmisibilă, dar nu la oameni, doar la politicieni

2009-06-23T16:55:00.005+03:00

Am dezlegat misterul somnului de veci al politicienilor români! De la ăsta micu au învățat ciumpalacii ăștia să-mi consume oxigenul de pomană:

Vanghelie se documentează pe Goagăl. Sau pe Gagăl. Nu știe nici el exact pe ce

2009-06-17T00:56:00.010+03:00

Am intrat pe Goagăl, gagăl, de la firma care-o am pe persoană fizică, care este, și am constatat eu de pe scaunul meu care îl am în proprietate personală că Băsescu nici nu știe ce mic începe să fie. Îl invit în ianuarie 2010 să ma caute la găini, care le am și care și ele este pe persoană fizică! Dacă nu mă găsește, să mă caute la ouă!

Țara mea, mândră grădină

2009-06-15T12:24:00.007+03:00

Romanian Top Hits 2009

2009-06-15T10:42:00.003+03:00

Ediția a patra a celui mai mare eveniment muzical al anului, Romanian Top Hits, organizat și în acest an de municipalitatea băcăuană, va avea loc pe 1 și 2 august. În cadrul acestui eveniment se vor desemna cea mai buna piesa a anului, cel mai bun artist, cea mai buna trupa, dar și cea mai bună piesă rock, D.J. - The Best Hit și Hip Hop - The Best Hit.

Vedetele vor coborî din limuzine de lux, pe covorul roșu, vor da interviuri și se vor lăsa fotografiate de fani.

Câștigătorii vor fi stabiliți în urma voturilor de pe internet. Perioada de propuneri/ nominalizări este 1-30 iunie.

Pentru ca într-adevăr să fie premiate piesele bune și oamenii care chiar muncesc votați și veniți cu propuneri pe site-ul oficial al evenimentului

Romanian Top Hits, ediția anterioară

Ce-nseamnă să fii șmecher în orașul ăsta!

2009-06-10T14:38:00.004+03:00

Mașină de-a lui Umbrărescu, parcată la nici trei metri de intersecția Ana Ipătescu cu 9 Mai.

Cum înmatriculezi maşina fără să plăteşti taxa pe poluare

2009-06-04T13:11:00.003+03:00

Soluţie absolut genială!

Contestata taxă auto poate fi ocolită! Tot mai mulţi români îşi câştigă în instanţă dreptul de a înmatricula vehicule fără a plăti statului sume importante.

„Primul lucru care trebuie făcut este să te prezinţi la Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) fără chitanţa care să ateste plata taxei pe poluare. Acolo, ţi se refuză înmatricularea, pentru că lipseşte de la dosar chitanţa care atestă plata taxei, şi atunci instituţia poate fi dată în judecată cu o acţiune denumită „în obligaţia de a face“, explică Gheorghe Piperea, avocat cu o experienţă de 13 ani.

Cu răspunsul scris prin care DRPCIV refuză înmatricularea, se merge fie la instanţa de contencios administrativ din cadrul tribunalului, fie la cea de drept comun şi se solicită judecătorului să oblige DRPCIV să înmatriculeze maşina fără plata taxei.

Procedură simplă

În motivarea acţiunii, trebuie menţionată încălcarea articolului 90 din Tratatul de la Roma, precum şi a articolului 148, alineatul 2 din Constituţia României. Conform avocaţilor, articolul 90 spune că nu poţi stabili pentru mărfurile existente pe teritoriul statului tău un regim fiscal discriminatoriu faţă de mărfurile care vin din spaţiul intracomunitar.

Alineatul 2 din articolul 148 menţionează că în conflictul dintre o lege internă şi o lege comunitară are putere cea comunitară. „Şi, atenţie, fără să fii nevoit să te adresezi unei instanţe comunitare, ci uneia naţionale“, adaugă Gheorghe Piperea.
Mai multe detalii aici.

Ce vor femeile ?!?!?! Există un bărbat care ştie!

2009-05-19T11:07:00.003+03:00

Femeile au nevoie de protecţie, tandreţe şi penis

.... de Tudor Chirilă

Barbatii stiu asta dar sunt convinsi ca penisul le poate inlocui pe primele doua. Ei nu stiu ca penisul este in multe cazuri primul lucru de care femeia s-ar dispensa in cautarea fericirii. Barbatii uita mereu de tandrete si protectie. Uita pentru ca sunt suficienti, invingatori, virili si lipsiti de nuante. Pana si orgasmul e lipsit de nuante la barbati. Nici macar nu il putem mima. Astfel ca prima intrebare care vine in mintea barbatului inselat este : O fi mai bun la pat ca mine? Apoi invariabil: Are penisul mai mare? Nici prin cap nu-i trece barbatului suficient, invingator si viril ca adversarul care tocmai i-a luat urma prin asternuturile iubitei a avut mai mult timp, a pus intrebari nerostite demult, a mangaiat, a avut rabdare si a ascultat atent cu blandete in privire.

Ce are cheliosul ala cu burta in plus fata de mine? Ala e barbat? Ce dracu are ala in plus? Un penis mai mare? Nu, frate, are mai multi bani! vine invariabil eternul raspuns. Asa e, de multe ori,zicem si noi. Dar nu despre acele femei si barbati vorbim noi.

Nimanui nu-i trece prin cap ca barbatul cu chelie si burta intelege sa pretuiasca femeia de langa el cu disperarea celui care poate pierde ultimul tren. Trecut prin multe, cu cicatrice in suflet si dezavantajat fizic, trecut de prima tinerete el stie ca unica sansa este sa mangaie, sa asculte, sa inteleaga, sa fie atent sa deschida usa inainte ca ea sa sune. Si mangaie, asculta, intelege. Desavarseste un ritual al gesturilor care conteaza, este mereu prezent, gata oricand sa intinda un brat, nu foarte puternic dar mereu oportun. Mai presus de orice nu cere nimic in schimb, cel putin nu in mod evident pentru ca, sa nu uitam, si el e barbat, vanator experimentat.

Cu lacrimi in ochi varsate pe ascuns cand masina ruleaza monoton si ea priveste absent peisajul de pe scaunul din dreapta, femeia va decide sa renunte la penis care ii da fiori de multe ori pe saptamana - nu e de ajuns. . . El, tinar carierist si stresat, conduce si nu intelege ce dracu ar mai trebui sa faca pentru linistea cuplului. Ca doar depune toate eforturile. Trage masina pe dreapta si se usureaza in plin camp. Se urca inapoi fara sa-si aduca aminte ca ea l-a rugat sa-i aduca puloverul din portbagaj. Vor ajunge in curand la munte. Undeva la acelasi hotel se vor intalni cu un barbat jovial trecut de prima tinerete dar cu zambet irezistibil si povesti fantastice.

Femeile au nevoie de protectie si tandrete.
Femeile renunta cel mai usor la penis.
Barbatii renunta la tandrete si protectie.
Acest razboi surd al neintelegerii va da nastere profitorilor . Cine sunt ei? Pe termen scurt: amantii. Pe termen lung: cei intelepti si rabdatori.

Pe drumul de intoarcere el este bucuros si usurat ca ea si-a revenit. E vorbareata si nu mai priveste absenta pe geam. Si zambeste ca in prima zi. E prea neatent ca sa realizeze inceputul sfarsitului.

Pe terasa hotelului barbatul jovial, trecut de prima tinerete savureaza un cognac. . . Pe buza paharului este zahar. . .

Nu l-aş fi suspectat niciodată pe Chirilă de atâta sclipire de geniu. Nu pot să zic decât: bravo lui! Odată ce deţine "secretul" sper că se şi comportă ca atare. Sunt convinsă că mai sunt bărbaţi care au descoperit ceea ce susţine Chirilă, însă lenea, pasivitatea, comoditatea, laşitatea uneori, îi impiedică să-şi urmeze/susţină propriile convingeri. Ceea ce e trist!

Artă și suflet, într-un videoclip

2009-05-13T07:59:00.005+03:00

O piesă veche, dar bună la orice vreme. Videoclipul este spectaculos!

Liber la ţepuit băncile!

2009-05-08T09:55:00.003+03:00

Dacă băncile au fost în stare de asta, atunci treceţi toate bunurile pe care le aveţi pe numele vostru pe alt nume şi mai daţi creditele înapoi când o să se circule în România ca în Germania! Adică never, că şi drumurile nemţilor să le avem, noi suntem prea nesimţiţi în trafic ca să putem circula în condiţii decente!

Buletin de ştiri sportive, bazat pe deschiloţarea "prezentatoarelor"

2009-05-05T13:02:00.006+03:00

Am zis, am crezut, am sperat că, în materie de televiziune, le-am văzut pe toate. Într-un post anterior comentam oligofreniile omniprezente pe sticlă şi spuneam că nu m-ar mira să aud (pentru că nu mă mai uit la tv) că:

- Nikita, fata din canale, îi "scapă" un cap în gură lu' Morar, lui Măruţă sau lui Bendeac. N-a făcut asta, însă, s-a întrecut pe ea însăşi dându-se în spectacol apărând pe platoul emisiunii "Un show păcătos" în sicriu, asta după ce, la OTV, a ameninţat că bea clor. N-a făcut-o nici pe asta. Păcat!

- Cum Naomi îl va viola în direct pe Ianţu. Asta a cam ieşit din schemă, cel puţin până Florin aka Naomi va constata că, în Italia, a dispărut colacul şi a rămas doar gaura. Dar poate e mai sexy gaura lor decât a noastră, cine ştie..

- Andreea Marin Bănică şi Mihaela Rădulescu se păruiesc, în sfârşit, în direct. Asta se mai poate întâmpla, dar după ce Andreei i se va estompa satisfacţia că rivala numărul 1 şi-a futut viaţa şi imaginea cu bună ştiinţă. Eu una o înţeleg pe Răduleasca, cum o înţeleg şi pe Demi Moore, care s-a "combinat" cu Ashton Kutcher, un tip "hot", dar cu 15 ani mai mic decât ea. Doar că Răduleasca are nişte gusturi la bărbaţi de-ţi vine să treci la lezbianism şi şi-a etalat "iubirea" ostentativ şi exagerat de mult, mai ales pentru cineva care ani de-a rândul se stropşea la noi că viaţa de dincolo de micile ecrane îi aparţine în exclusivitate şi că detalii "picante" rămân doar să ne le imaginăm.

Dacă şi voi credeaţi că le-aţi văzut pe toate, vă sugerez să copiaţi linkul de mai jos într-un browser şi să vedeţi nişte "prezentatoare" de ştiri sportive care se deschiloţează pe tot parcursul buletinului de ştiri până rămân în tanga. Acest "show" poate fi găsit pe sticlă în fiecare săptămână, pe sport.ro, sub denumirea de "Goluri şi Goale".

http://www.sport.ro/stiri-despre/stiri-goluri-si-goale

Gilda. Film Noir

2009-04-30T13:23:00.003+03:00

Una dintre cele mai tari faze ale filmului!

Gilda a avut un impact foarte mare asupra publicului. Bărbații își doreau s-o aibă, femeile își doreau să fie ca ea.

Protagonista, Rita Hayworth, a fost casatorită cu bărbați celebri și spunea că toți bărbații se gândesc că sunt cu Gilda în pat și se trezesc cu ea.

În Occident a avut un foarte mare impact printre artiști, pictori, muzicieni, actori, regizori, etc.

Filmul în sine nu are cine știe ce acțiune, dar jocul seducator merită toată atenția. Ce vremuri! Flirtul, joaca de-a seducația se rezumă acum, de cele mai multe ori, la o bețivăneală grotească în oraș, glume jenante, și libidoșenii pițipongite.

Dacă nu ați văzut filmul, vi-l recomand.

Pavilionul canceroşilor

2009-04-24T19:10:00.000+03:00

„– Adică de ce să trăiască omul o sută de ani? Nu se simte deloc nevoia. Uite cum a fost treaba. Cînd... Allah, să spunem, a împărţit viaţa, el le-a dat tuturor animalelor cîte cincizeci de ani, atît. Iar omul sosi ultimul şi lui Allah nu-i mai rămăseseră decît douăzeci şi cinci.
– Un sfert de secol, cum ar veni? întrebă Ahmadjan.
– Păi, da. Omul se supără: e prea puţin, zice! Allah îi spune: e destul. Omul: e prea puţin! Păi, atunci, zice, du-te singur de întreabă, poate că are cineva în plus şi ţi-i dă ţie. A plecat omul şi iată că întîlneşte un cal. «Ascultă, zice, n-am destulă viaţă. Dă-mi dintr-a ta.» «Bine, poftim. Ia douăzeci şi cinci.» S-a dus mai departe, îi iese înainte un cîine. «Ascultă, cîine, dă-mi din viaţa ta!» «N-ai decît să iei douăzeci şi cinci!» S-a dus mai departe. O maimuţă. A cerşit şi de la ea douăzeci şi cinci. S-a întors la Allah. Acela îi zice: «Treaba ta, tu ai hotărît. Primii douăzeci şi cinci de ani o să-i trăieşti omeneşte. Următorii douăzeci şi cinci vei munci ca un cal. Următorii douăzeci şi cinci o să latri ca un cîine. Iar ultimii douăzeci şi cinci te va batjocori lumea ca pe-o maimuţă...»“

Alexandr Soljeniţîn, Pavilionul canceroşilor, traducere din limba rusă de Eugen Uricariu şi Maria Dinescu, Editura Univers, 2009.

World Clock

2009-04-21T20:41:00.003+03:00

Potrivit acestei monotorizări, numărul femeilor de pe planetă este, în sfârșit, mai mic decât cel al bărbaților.
Mai am o șansă deci! Să nu mor fată bătrână. (Mă alint, firește. N-am asemenea griji :P)

Trebuie sa copiați link-ul in browser pentru a putea vedea the World Clock. E un soft, un tool pentru desktop, iar platforma blogspot nu-mi permite să-l afișez într-un mod decent. www.poodwaddle.com/worldclock.swf

If Only You

2009-04-21T16:10:00.003+03:00

Deși e cât se poate de comercială, "if only you" e o piesă pe care o ascult de trei zile.

Amenzi de circulaţie " la oha"

2009-04-07T12:40:00.010+03:00

Înainte să achitaţi amenzile de circulaţie, bine ar fi să citiţi cu atenţie notificările primite prin poştă şi să vă gandiţi serios la ce făceaţi şi unde eraţi în momentul în care se presupune că radarele fixe v-au surprins încălcând limita legală de viteză. Dacă nu vreţi să îmbogăţiţi nişte "băieţi deştepţi", respectiv o firmă din Cluj care a amplasat radare fixe în mai multe judeţe din ţară, şi care, încă de la începuturile afacerii, au pornit cu "greşeli" sistematice. Specific "româneşte", banii din amenzi nu se duc în bugetul Poliţiei sau al municipiului, ci în cel al firmei. Primăriile redirecţionează banii, încasaţi de Direcţiile de Taxe şi Impozite Locale, către această firmă pentru "investiţiile făcute".

Un ieşean a reuşit performanţa de a fi în două locuri în acelaşi timp. Acest lucru este demonstrat de radarele fixe care l-au amendat pe un tânăr de două ori în aceeaşi zi, ora şi minut. Potrivit legii în vigoare, un conducător auto nu poate fi sancţionat pentru aceeaşi abatere de două ori. "Nu se poate aşa ceva. Este un abuz. Persoana în cauză trebuie să solicite anularea proceselor verbale. Este practic imposibil să fii în acelaşi timp în locuri diferite. Cu siguranţă s-a comis o greşeală. Reprezentanţii poliţiei trebuie să demonstreze acest lucru prin probe şi să dovedească faptul că aparatul era omologat şi verificat metrologic", a declarat avocatul Liviu Bran. Continuare

Unde să-ţi cauţi dreptatea?

Un cetăţean din Oneşti a primit acasă o amendă de circulaţie pe numele fiicei sale, care ar fi fost surprinsă de radar într-o comună din judeţul Ialomiţa cu 20 km/h peste limita legală. Până aici nimic deosebit.

Numai că, fiica omului nu are permis, nu are maşina şi, mai mult, la data primirii amenzii, era plecată din ţară. Continuare

În spatele radarelor fixe de pe raza judeţului Bacău se afla tot firma Codec Spat SRL din Cluj, informaţie confirmată de comisarul Dorin Roman, şeful Serviciului Poliţiei Rutiere Bacău.

Jurnalisti inarmati. Declarati periculosi!

2009-04-02T20:56:00.023+03:00

Jandarmii s-au riscat si in acest an sa ne dea arme pe mana. Cele doua unitati, Inspectoratul Judetean de Jandarmi si Gruparea Mobila Bacau, au organizat astazi, in poligonul Gheraiesti, "Cupa Presei la Tir 2009".

Editiile anterioare ale competitiei le-au dat jandarmilor certitudinea ca n-o sa innebunim brusc si n-o sa tragem ca descreieratii, provocand "accidente". Asa ca, ne-au inarmat cu Makaroave si ne-au lasat sa ne luptam cu tintele.

O siguranta nejustificata au prezentat, totusi, sefii din presa care s-au inscris in concurs, ai mei mai exact, si care n-au luat in calcul ca subalternii ar putea suferi, ca tot e criza mondiala si se poarta, de senilitate prematura. Eu, spre exemplu, ma simt foarte confuza in ultima perioada...
Aceasta ipoteza a starnit maaaare veselie in poligon, s-au facut glume si scenarii care mai de care mai amuzante si unul dintre sefi, Claudiu Boangiu aka Poe, radea de mama focului, dar parca nu era rasul lui...

Daca in alti ani, tintele erau ciuruite de la un capat la altul, anul acesta, s-a tras mai mult pe langa. In forma maxima s-au dovedit a fi corespondentul Antenei 1, Marius Fundulea, si ziaristul Codrin Pop, de la Desteptarea. Ei au scos un punctaj identic, prin marcarea unui 10 si a doi de 9 fiecare, care i-a si clasat pe locul I la individual. La categoria "echipe", pe locul I s-a situat Ziarul de Bacau, prin cuplul Razvan Bibire si Claudiu Boangiu.

Lingura de lemn, acordata pentru “performanta” de a nu nimeri tinta, nici macar in afara cercului, i-a revenit corespondentului Radio Romania Actualitati, Florin Filioreanu. “Performanta” a fost atinsa de mai multi, printre care si subsemnata, dar lingura de lemn fiind una singura s-a hotarit sa-i revina lui “nea’ Fili”.
Am un "feeling" ca as fi dat dovada de mai multa dibacie in manuirea Makarovului daca in locul tintelor s-ar fi aflat sefii mei... (glumesc! i think... :-")
In Counter Strike parca era mai usor!
Am, totusi, satisfactia ca trag infricosator de bine cu puscociul. Anul trecut am scos un punctaj "de-a dreptu' pur si simplu". Anul asta nu ne-au mai lasat sa tragem cu pistoalele mitraliera, nu stiu de ce, poate s-or fi prins si jandarmii ca erau niste sefi printre noi si nu si-au asumat riscul. Un simpatic domn colonel a si mentionat, de altfel, ca nu vrea sa dea cu subsemnatul ;)).

Domnu' B, Poe si Ramirez, facem un Counter in retea ?? :D Eu o sa joc de partea teoristilor, deh, obisnuinta de a fi impotriva sistemului :P

The Insider Soundtrack

2009-04-01T11:05:00.002+03:00

Lisa Gerrard - Rites

The piano

2009-03-31T10:57:00.001+03:00

Din categoria "it's a must".

Annie Lennox

2009-03-29T13:18:00.002+03:00

Una dintre piesele mele de suflet. Se potriveşte vremii. Şi stării.

Val de români ucişi în Italia

2009-03-29T12:37:00.002+03:00

Un italian i-a băgat unui român cuţitul în inimă
28 Martie 2009

Un român de 24 de ani a fost ucis cu sâgne rece zilele trecute în Brindisi, Italia. Iulian Displas a fost găsit pe jos, într-o baltă de sânge, după ce un italian, care era unul dintre colegii lui de apartament, l-a înjunghiat mortal. Continuare

Val de români ucişi în Italia

Lunile septembrie si octombrie lasa in urma un bilant negru pentru romanii din Peninsula. Monica, Mariana, Elena, Alina, Ionela, Eluta, Felicia: toate romance cu varsta cuprinsa intre 18 si 44 de ani. Toate ucise in mod violent, in mai putin de doua luni.

14 septembrie, Vibo Valentia (Calabria) continuare

Atlas de mitocănie urbană

2009-03-26T10:06:00.011+02:00

Acest clip face parte dintr-o campanie Antimitocănie lansată de Radio Guerrilla.

Mai multe puteţi vedea/asculta aici.

Mă enervează medicii!

2009-03-25T10:54:00.002+02:00

Mă enervează frigul din spitale şi asistentele nesimţite care au nevoie să fie strigate de trei ori ca să vină o dată. Mă enervează faptul că medicii cei mai dispuşi să ia mită sunt de obicei şi cei a căror competenţă este muuult discutabilă.

Pornind de la o poveste relatată de Jurnalul Naţional, mă enervează că există medici care nu ştiu ce e aia o boală congenitală şi trebuie să le explice pacienţii lor. Dialogul următor a avut loc pe bune potrivit Jurnalului şi eu una nu am niciun dubiu asupra autenticităţii:
Medicul: - Aveţi de mult această boală?
Pacienta: - Da, e congenitală.
Medicul: - Şi, concret, de cât timp o aveţi?
Pacienta: - Păi, doamnă, concret, o am din naştere, pentru că v-am spus doar că e congenitală. Adică din naştere.
Medicul: - Ah, da, aveţi dreptate.

Mă enervează medicii care prescriu pacienţilor cele mai scumpe tratamente.
Mă enervează medicii care, în cazuri de viroze şi gripe, îţi prescriu tratamente inadecvate, total pe lângă ce ai (în sensul ca la viroză şi gripă te pune să iei paracetamol şi la o simplă răceală îţi dă cele mai puternice antibiotice, de cele mai multe ori fără pansament, şi te trezeşti cu tot felul de candide).
Mă enervează cei care prescriu medicamente în doze pentru copii. Asta mi s-a întamplat mie ani de-a rândul, de o gripă mă ţinea şi trei săptămâni la pat, timp în care abia puteam să mă târâi până la baie. Mai era un pic şi a mea mamă mă ducea la Târgu Mureş, pentru tot felul de teste şi analize, pentru a se explica aşa zisa imunitate slabă pe care o aveam, în condiţiile în care se făceau eforturi mari pentru ca eu să am o alimentaţie sănătoasă.

Mă enervează medicii care îi tutuiesc pe pacienţi. Cu cât pacientul e mai în vârstă, cu atât e mai dispus să primească un tratament de "per tu" de la medic. În mod cu totul şi cu totul inexplicabil, cu cât e mai departe de oraş, adică stă la ţară, cu atât e mai tutuit. Şi cu cât mai puţină carte ştie acesta, tot la fel. Se pare că, în accepţia unora dintre medici, există pacienţi care merită să moară de-a dreptul, din cauză că nu ştiu carte sau stau la ţară!

Absolut jenant!

A child voice.. and not only

2009-03-24T11:08:00.001+02:00

Tango mood

2009-03-23T10:59:00.002+02:00

Watch also: Argentine Tango, The Best Latin Tango, Verano Portenas, Shall with dance

"Stresaţi financiar vă ruinăm armonia"

2009-03-18T17:23:00.004+02:00

Cu dedicatie!

Problema ţiganilor, ignorată de români

2009-03-18T15:41:00.007+02:00

Martie 2009. Într-o localitate dintr-o ţară cu pretenţii de civilizaţie avansată, membră UE, peste 300 de ţigani trăiesc ca în Evul Mediu. Stilul de viaţă nomad, consacrat în istorie de triburile din Mongolia, se încăpăţânează să caracterizeze şi în Mileniul III, localitatea Poduri, Bacău. Aici se găseşte una dintre cele mai numeroase comunităţi de ţigani din judeţ.

Paradoxul înfăţisează cum este să coexiste, în paralel, tehnologia şi comunicaţiile de ultimă oră, cu numărul celor care trăiesc la cort sau în cămăruţe din chirpici. Cartierul “Valea Şoşii” este lipsit complet de utilităţile specifice erei în care trăim. Nu există electricitate, nici măcar pentru un sistem de iluminat public, apă, canalizare şi gaz. Accesul în acest cartier necesită condiţie fizică. “Drumul” este în pantă. Urcuşul devine iarna de-a dreptul periculos pentru că totul se transformă în derdeluş, iar în celelalte anotimpuri, în mlaştină. O adevărată capcana pentru cei care vor să coboare, mai ales pentru cei mici, care “se încăpăţânează” să păstreze o oarecare frecvenţă şcolară. Cadrele didactice îi depistează cu păduchi şi diverse boli de piele, consecinţe ale lipsei igienei adecvate. “Unde să-i spăl? De unde apă? Îi ţin şi eu acasă şi gata”, spune o ţigancă.

Locuiesc în corturi improvizate şi în căsuţe din chirpici, fără geamuri, cu haine şi naylon pe post de acoperiş. Într-o cameră de maxim zece mp, prin care şuieră vântul, îşi duc zilele între opt şi 15 suflete. Medicul comunei nu a călcat niciodată în mijlocul acestor oameni, o familie întreagă s-a pus singură în carantina din cauza tuberculozei.
“Pe mulţi dintre ei nu i-a văzut niciodată un medic. Pe câţiva copii i-am dus eu la un pediatru. Caut soluţii pentru ca o farmacie mobilă să vină periodic la ei. Sper ca şi medicii “fără frontieră” să se oprească şi pe la noi în deplasările lor. Dacă ne prefacem că aceşti oameni nu există, nu înseamnă că vor şi dispărea. Cât mai mulţi dintre noi trebuie să ia atitudine, altfel nu vom scăpa niciodată de problemele pe care ni le ridică aceştia”, este de parere Diana Albu, învăţătoare la Şcoala “Valea Şoşii” din Poduri, jud. Bacău.

Comuna Poduri a fost dotată, recent, cu un sistem modern de iluminat public. Cartierul Valea Şoşii nu a fost, însă, “prins în proiect”. S-a turnat, cu fonduri europene, asfalt nou-nouţ. Drumul pâna în cartierul de romi nu a văzut de când e el o roabă de pietriş, macar! “Nu pot sa-mi las copilul la scoala ca sa cada pe drum, sa-si rupa ceva. Nu am bani sa dau pe medicamente”, spune şi Carolina Mureşan.
De soarta lor nu se interesează nici măcar Partida Romilor, asociaţiile pe probleme de romi şi nici chiar mediatorii şcolari. “Nici măcar ai noştri nu vin să ne întrebe de sănătate. Mediatoarea de la şcoala vine foarte rar şi atunci să întrebe dacă a mai plecat vreun copil la oraş sau în străinătate”, spune şi Neculai.

În timp ce România îşi ascunde gunoaiele sub preş şi pretinde că nu există, cum face, de altfel, de 19 ani încoace, ţări precum Italia şi Spania se chinuie să ne integreze ţiganii în societate.

Autorităţile de la Roma vor să construiască în taberele de ţigani băi publice.

Institutul Riccardo Massa din Milano oferă elevilor ţigani care frecventează această instituţie un duş şi un rând de haine curate, înainte de intrarea în clasă. Cele două şcoli elementare şi cea medie din institut au 200 de elevi care provin din tabăra de ţigani din via Triboniano, una dintre cele mai aglomerate din Milano.
Tocmai datorită faptului că se află în vecinătatea taberei de ţigani, institutul Riccardo Massa a fost clasificat de prefectura din Milano ca fiind una din institutiile de invatamant cu grad de risc, aşa că primeşte în fiecare an finanţare pentru programe de integrare. Bani pe care directoarea Giovanna Foglia i-a destinat proiectului "apă şi săpun", în colaborare cu o spălătorie.

"M-am gândit mereu că ar putea fi o cale bună pentru integrarea acestor copiii în clasă", a spus Foglia. "Pe de altă parte, copiii din tabără veneau la şcoală cu adevărat murdari: nu se simţeau bine din această cauză, iar colegilor nu le făcea plăcere să împartă banca cu ei". Foglia a mai adăugat că "toţi au aderat la acest proiect cu multă placere". (Sursa: Jurnalul.ro)
Lista exemplelor este lungă.

Parcări neregulamentare, favorizate de incompetenţa şi dezinteresul organelor responsabile

2009-03-16T10:47:00.018+02:00

Parcări ce sfidează orice normă de bun simţ şi legea se fac zilnic, de la primele ore ale dimineţii până noaptea târziu, sub fereastra şefului Poliţiei Primăriei Bacău, Ionel Rusu. Bulevardul Unirii din Bacău se află printre cele mai chinuite artere de circulaţie din oraş. Parcări dublate, triplate, sub semnul interzis, pe trecerea de pietoni, în staţia de autobuz, fix în intersecţie, pe colţ, oricum şi cu orice preţ.

Dacă îndrăzneşti să claxonezi, inşi cu cefele groase se dau jos din nişte maşini, la care oamenii cu ocupaţii decente pot doar să viseze, şi rişti să iei o flegmă pe parbriz şi ameninţări de genul "te găsesc! După număr! Îţi las maşina pe butuci!".

Dacă până nu demult, şoferii care parcau regulamentar erau blocaţi de cei care ocupau banda pentru dreapta, cum vii de la Autogară, lipsa atitudinii oamenilor legii le-au dat nesimţiţilor şi mai mult tupeu. Nu de puţine ori am sesizat autovehicule lăsate pe banda de mers înainte. Adică, why the hell not?!
Asta în condiţiile în care, de la fereastra biroului lui Rusu se poate vedea lejer ce se întâmplă pe cea mai solicitată parte a bulevardului.
Mai mult decât atât, Poliţia Primăriei Bacău are şi un serviciu destinat "siguranţei rutiere" care îşi are birourile peste drum, lângă Colegiul Economic "Ion Ghica". "Problema principală o constituie lipsa parcărilor. Apoi, noi nu avem suficienţi oameni şi, din câte am înţeles, nici nu sunt suficiente dispozitive de blocare. Le mai cerem sprijinul celor de la Circulaţie, dar ne spun că nu au nici ei oameni", se explică Rusu. Ca să fie tacâmul complet, pe bulevard a început să se încalce şi linia continuă. "Şmecherii" întorc fără nici o jenă, fără să se asigure măcar, peste linia continuă şi te forţează să opreşti.

Soluţionarea acestei probleme, pare a fi, după aspectele menţionate de organele responsabile, imposibilă. "Am un singur om, cu un singur echipaj în acest serviciu. Din această cauză, ei nu pot lucra decât într-un singur schimb. Să fac angajări nu pot, pentru că sunt nevoit să fac disponibilizări", a mai spus Rusu. Şansele celor
de la Circulaţie de a-şi mări efectivele sunt şi ele cel puţin dificile, dacă nu imposibile. Asta dacă suntem dispuşi să credem că şi cei care sunt şi-ar face datoria cum trebuie!

Asta-i pe sistemul "nu vedem pădurea din cauza copacilor". Ceea ce nu pricepe Poliţia Primăriei Bacău este că, orice problema are mai multe soluţii! Nu avem fonduri, ne reorientăm!

În străinătate, poliţiştii au găsit o metodă de a educa masele cât se poate de ieftină! Se face o poza şi se trimite amenda pe adresa proprietarului maşinei. La 12 ore se mai trece o dată prin zona şi se mai aplică o amendă dacă maşina n-a fost mutată. La câteva amenzi se ridică maşina. Fără scandal în trafic, fără nervi…şi fără contestaţii în instanţă! Simple like that! Nu-i nevoie decât de voinţă şi minimum un neuron, dar care să nu se afle şi ăla în moarte clinică!

Sunt AS în ale şofatului !

2009-03-13T10:55:00.002+02:00

Prin intermediul lui Poe, fac un drive test. Am scos 72 de puncte. Scor care, potrivit acestui site, mă face, spre oftica misoginilor, AS în ale şofatului! And I'M A WOOOOMAAAAN !!!

Vă invit să faceţi şi voi testul, e fun :)

Pe sistemul "mortu-i de vină!"

2009-03-11T12:38:00.015+02:00

Impotenţi intelectual la toate instituţiile implicate în cazul fetiţei care şi-a prins mânuţa într-un aparat de distribuit dulciuri şi sucuri, amplasat în holul Maternităţii Bacău.

Instituţiile disperate să scape de responsabilitatea acestui caz au luat drept informaţie, "importantă pentru anchetă", părerea jenantă a medicului de serviciu, ginecologul Vladimir Corneleac. Acesta a explicat oricui a avut nervi să-l asculte că, "cel mai sigur", fetiţa vroia să fure". Teorie plecată de la premisa că fetiţa provine dintr-o familie de ţigani şi care a fost preluată imediat, ca un colac de salvare, de toate instituţiile responsabile.

1. "Domnule" doctor, ai dat dovadă de un rasism înfiorător!
2. Nimeni şi nimic nu poate dovedi faptul că fetiţa nu a băgat bănuţul în tonomat! Ceea ce înseamnă că ai aruncat cu nişte acuze gratuite!
3. Fetiţa are 6 ani! Copiii la 6 ani, fie că sunt români, ţigani, albanezi, marocani, etc., NU AU DISCERNĂMÎNT! Nimeni nu poate şti ce era în capul fetiţei în acel moment! Poate a băgat bani pentru un pachet de biscuiţi care se afla pe raftul numărul unu şi când a băgat mâna să-l ia, batonul "Mars" de pe raftul numărul 2 i s-a părut mai atractiv. Având mâna mică a trecut uşor de uşiţele sistemului antiefracţie, care au rolul de a împiedica accesul de la un nivel la altul. Copiii sunt imprevizibili, acum vor ceva, peste cinci minute, altceva! Acum urăsc un lucru, mâine îl iubesc! Or asta nu-i face nişte infractori!
"Domnule doctor", ar trebui să-ţi fie ruşine! Ţie şi tuturor celor care ţi-au preluat teoria de căcat!

Problema Nr. 2

Întrebată despre modul în care va fi sancţionată femeia extraterestru, alias patroana firmei, pentru că a obstrucţionat, pentru jumătate de oră, intervenţia echipei de descarcerare a ISUJ Bacău, timp în care fetiţa a stat, în stare de şoc, cu mînuţa prinsă în tonomat, poliţia a ridicat din umeri şi declară că nu-i de competenţa ei să ia măsuri, aceasta revenindu-le pompierilor.
Vorbesc la ISUJ şi mi se spune că, pompierii nu au cadru legal prin care să poată lua măsuri într-o astfel de situaţie. Spunându-le că poliţia s-a spălat pe mâini, purtătorul de cuvânt al ISUJ Bacău îmi declară, oficial, că "efectivele MAI şi MIRA au obligaţia să ne asigure zona de intervenţie". Buuuun!! Ce înţelegem din asta ?! Că poliţia nu-şi cunoaşte competenţele! Printr-o deducţie logică ajungem la concluzia că pompierii NU au avut parte niciodată de sprijin, în intervenţiile lor, din partea poliţiştilor. Faptul că poliţiştii au stat cu mâinile în sân, atunci când echipa de descarcerare era ţinută la distanţă cu poşete în cap, pe motiv că nu au potenţă, ăstaaa ... competenţă, este un argument suficient de solid care să susţină teoria incompetenţei.

După două ore de la prima declaraţie, IJP Bacău are un moment de inspiraţie artificială. Iese cu o altă declaraţie prin care spune că " de fapt, ştiţi, e de competenţa noastră. Fapt pentru care s-a demarat o anchetă!"
Recunoaşterea prostiei nu poate fi decât un alt argument pentru susţinerea teoriei impotenţei intelectuale.

În concluzie, patroana cretinoidă şi-a bătut joc de voi toţi. "V-a făcut!", cum ar spune băieţii din spatele blocurilor. De rahat!

Asta nu face decât să confirme o altă teorie, care susţine că e de ajuns ca o femeie să ţipe/urle/isterizeze, ca lumea să pice înrobită la picioarele ei!
Mai spuneţi că nu femeile conduc lumea!

Pozitia de capra a organelor o puteti vedea pe Contrasens

Înainte să emigraţi, încercaţi:

2009-03-03T10:18:00.005+02:00

Nu aveţi ce să vedeţi la televizor?!
V-aţi săturat de analişti-comentatori care habar n-au câte urechi au?!
V-aţi săturat să aşteptaţi ca guvernul Boc sa înceapă să lucreze?!
Aţi obosit să ghiciţi cine va fi ministru de interne săptămana viitoare?!
România vă plictiseşte?!
Înainte să emigraţi, încercaţi Lista anti-depresie a lui Stash. O chestie funny, primită, prin mail, de la colega Laura şi care "mi-a făcut ziua". Ceea ce sper să vi se întâmple şi vouă. Enjoy!

1. Plimbati-va cu masina. Parcati la marginea drumului, puneti-va ochelarii de soare si scoateti pe geam uscatorul de par. Îndreptati-l catre masinile care vin din fata. Acum numarati cîti soferi franeaza brusc în fata voastra!

2. Reîncarcati automatul de cafea din biroul vostru cu cafea decofeinizata timp de trei saptamani. Cînd toata lumea va fi depasit dependenta de cafea, schimbati-le cafeaua cu ESPRESSO.

3. Daca scoateti bani la ghiseul bancii la rubrica « scopul folosirii banilor » scrieti « pentru marijuana ».

4. Cînd sînteti pe un coridor, sariti în loc sa mergeti. Apoi încercati sa numarati cîte persoane se uita la voi crucis!

5. Daca sînteti la restaurant si vreti sa comandati ceva, cereti « apa plata dietetica ».

6. Sunati-va prietenii cu cinci zile înainte sa mergeti la o petrecere si spuneti-le ca nu veti putea fi prezent din cauza unei dureri de cap.

7. Cînd scoateti bani de la ATM, apucati-va de strigat din toti rarunchii « Am castigat! Am castigat! »

8. Daca va aflati într-o gradina zoologica, luati-o brusc la fuga catre parcare strigand îngrozit « Salvati-va! Au scapat toate animalele! »

9. Daca aveti copii, la masa de seara spuneti-le ca din cauza recesiunii va trebui sa renuntati la ei!

10. La farmacie, cumparati o cutie de prezervative si dupa aia întrebati farmacistul unde este cabina de proba!

Vă garantez că după ce veţi fi încercat toate cele zece puncte din această listă, veţi suferi de orice mai puţin de depresie.

Why women stay single

2009-03-02T22:40:00.002+02:00

Ever wonder why ? Watch this:

Auktion - My love

2009-02-26T12:09:00.000+02:00

Vitas-Opera2

2009-02-25T15:52:00.001+02:00

Nesimţirea nu mai are limite!

2009-02-20T11:01:00.008+02:00

Sute de chinezi şi-au făcut un campus improvizat în faţa Ambasadei Chinei de la Bucureşti, unde trăiesc în frig, măcinaţi de boală, fără hrană sau haine de schimb, fără ca autorităţile române sau chineze să le acorde atenţie. “Le-au expirat contractele de muncă sau firmele pentru care lucrau, cele mai multe de construcţii, au dat faliment sau n-au mai avut ce să le ofere. Pe nimeni nu mai interesează soarta lor, nimeni nu-i ajută să se întoarcă la familiile lor. De aproape două luni îndură cel mai cumplit frig posibil, zi şi noapte, improvizându-şi adăpost din folii din plastic şi dormind pe pungi pline de gunoaie. Continuare

Până acu vreo câţiva ani te gândeai să emigrezi pentru a scăpa de nesimţirea fără margini din România. Dar, peste tot e la fel. Cel puţin în aceste vremuri. Lipsa umanităţii mă depăşeşte. Unde să te mai cari pentru a scăpa de atâta nesimţire?!
Pe Marte o fi viaţă până la urmă sau nu ?!

Ceva ce politicienii români nu au să facă niciodată!

2009-02-03T08:45:00.006+02:00

Congresmanii americani doresc să-şi îngheţe salariile

Criza econimică mondială îi afectează până şi pe politicienii americani. Astfel, 93 de membri ai Camerei Reprezentanţilor susţin un proiect de lege care le-ar îngheţa salariile, în condiţiile crizei economice. În baza unei legi din 1989 ce vizează creşterile salariale pentru parlamentarii americani, membrii Camerei urmau să aibă o creştere a lefurilor de 4.700 de dolari din 2010. Demersul în această privinţă a fost iniţiat de politicianul republican Ron Paul şi democratul Harry Mitchell şi ar conduce la economisirea de către statul american a 2,5 milioane de dolari. În fiecare an, un membru al Camerei Reprezentanţilor câştigă 174.000 de dolari, liderul unui grup politic câştigând 193.400 de dolari, iar preşedintele Camerei, 223.500 de dolari. (Sursa: NewsIn)

Buget de lux pentru Cotroceni şi pentru Parlament

Cheltuielile de personal din bugetul guvernului Boc aferente celor mai răsfăţate instituţii ale statului sunt cu zeci de procente mai mari decât anul trecut. Nici măcar proiectul de buget al lui Tăriceanu, considerat de actuala coaliţie „nerealist“ pe vreme de criză, nu dădea atâţia bani preşedintelui şi parlamentarilor.

Bugetul prezentat de guvernul Boc în acest an de criză prevede creşteri semnificative ale cheltuielilor pentru autorităţile statului de la cel mai înalt nivel. Nu este vorba despre plusuri acordate pentru investiţii pe care să le facă respectivele autorităţi, ci doar de cheltuieli cu personalul. Astfel, la Preşedinţia României apare la capitolul cheltuieli de personal un plus de 19%, de la 11,4 milioane la 13,6 milioane de lei. Nici parlamentarii proaspăt aleşi nu au de ce să se plângă: bugetul Senatului prevede, la acelaşi capitol, o creştere de 30%, de la 66,8 milioane la 87,2 milioane de lei, iar cel al Camerei Deputaţilor o creştere de 19%, de la 165,1 milioane la 196,9 milioane.

De reţinut că bugetul de stat pe 2009 al fostului guvern, ulterior retras, a fost considerat de actualii guvernanţi „nerealist“, pe motiv că nu a ţinut cont de actualele condiţii de criză, care impun o restrângere a cheltuielilor.
(Sursa: Cotidianul)

Cum recunoşti o "piţi"

2009-01-30T12:35:00.005+02:00

În criză de modele, multe fete adoptă un stil ţipător pentru a atrage rapid „băieţii cu bani“. La televizor, în mall sau pe stradă întâlnim adesea ceea ce numim în limbaj familiar piţipoance. Atitudinea de acest tip este încurajată de societate.

„Decât să muncesc pe salariul lor, de 8-12 milioane, mai bine ca mine, piţipoancă!”, ne-a mărturisit Maria, de 22 de ani, din Bucureşti. Tânăra a absolvit Facultatea de Sociologie şi a lăsat dragostea din copilărie – scrima, pentru a se dedica modellingului. Şi-a schimbat, treptat, vestimentaţia, prietenii şi stilul de viaţă „pentru a fi apreciată”. Continuare

Tichetele de vacanţă ale Elenei Udrea

2009-01-29T12:06:00.003+02:00

Nu sunt specialist în domeniu, dar urmând logica, această măsura nu va ajuta pe nimeni.
Pe consumatori nu i-ar ajuta cu nimic, pentru că în vremuri de criză (cînd oamenii n-au bani de rate, întreţinere, mîncare), nu poţi să le dai tichete de vacanţă în loc de salariu!

Pe prestatorii de servicii turistice nu i-ar ajuta cu nimic, pt că măsura asta nu i-ar favoriza decît pe hotelierii care oferă servicii proaste la preţuri mici, şi pe care în nici un caz nu i-ar stimula să crească calitatea serviciilor! Iar hotelierilor care oferă o oarecare calitate şi care s-ar băga, de voie, de nevoie, să accepte astfel de tichete la plată, le-ar aduce nişte valuri de cocălari deghizaţi în “turişti”, care n-au nimic de-a face cu turismul civilizat, care i-ar deranja şi ar strica vacanţa turiştilor normali.

Madam Udrea ar trebui să găsească o formă de a-i obliga pe hotelierii noştri să ofere calitate şi la preţuri după buzunarele noastre. Este stupid să plăteşti în România, unde calitatea serviciilor este aşa cum este, de două ori mai mult decât în Grecia, Turcia sau Bulgaria. De asta trebuie să se ocupe ea, nu de tichete de vacanţă, din a caror realizare "neşte băieţi buni" vor face avere.

Femeile şi şofatul: clip

2009-01-28T13:11:00.006+02:00

A fost o vreme când era vai şi amar de bărbatul care îndrăznea să spună că femeile n-au nicio treabă cu şofatul. De când şofez ma confrunt, ca mulţi alţii, cu diverse situaţii în trafic, acord mai multă atenţie celorlalţi şoferi şi mişcărilor pe care aceştia le fac în trafic. N-aş putea să zic că femeile greşesc mai mult decât bărbaţii. La fel de mult greşim cu toţii. Motivele sunt cele care diferă, însă! Cei mai mulţi dintre şoferii bărbaţi sunt nesimţiţi. Dacă n-ar fi atât de nesimţiţi, nu s-ar mai întâmpla atâtea accidente. Pe de altă parte, femeile greşesc din ..."erori de pilotaj". Adică, ele se "prind" mai greu cum e cu o garare, o laterală, nu deţin sau dobândesc greu abilitatea de a aprecia distanţa sau viteza. Ca o paranteză, am stat în spatele unei blonde, blondă pe bune, vreo 10 minute. Nu îndrăznea să iasă dintr-o parcare. Până n-am început s-o stresez, nici că a mişcat ceva. Probabil aştepta să se oprească traficul, ca să treacă ea.
Sunt convinsă că bărbaţii se vor amuza cel mai tare.

Cele mai prietenoase vietăţi de pe planetă rămân animalele!

2009-01-22T13:22:00.004+02:00

Prieteniile între oameni se fac greu şi se destramă repede. Fidelitatea este, la rândul ei, că vrem sau nu să recunoaştem, o utopie.
În schimb, animalele au dovedit, de-a lungul istoriei, că sunt în stare de sentimente/acţiuni de care foarte mulţi dintre noi nu suntem.

Încă un exemplu: În anii '70, doi prieteni au adoptat un pui de leu, pe care l-au crescut cu foarte multă afecţiune, devenind adevăraţi camarazi. Când leul a crescut, şi a fost imposibil de întreţinut, cei doi au hotărât să îl trimită în Africa, în sălbăticie, acolo unde ar avea parte de o viaţă normală.

La un an de la "despărţire", cei doi au vrut să îşi viziteze vechiul prieten. Deşi au fost atenţionaţi că leul ar putea să nu îi mai recunoască şi ar deveni violent, cei doi au riscat.

Finalul îl vedeţi în imaginile de mai jos.

Ramona Gabor restilizată, detronată de vedeta porno Eva Kent

2009-01-18T12:37:00.005+02:00

Faptul că tinerele care aspiră să devină vedete recurg la operaţii estetice şi la diverse implanturi care grăbesc, în general, orice ascensiune, nu mai prezintă nicio noutate şi nu mai miră pe nimeni. Dacă nu eşti dotată cu silicoane, botox şi alte asemenea "opţiuni" la modă, nu eşti în "trend", nu eşti "pe val", cum se spune în "şoubiz". Marea majoritate dintre ele şi reuşesc să devină "talentate", peste noapte, în te miri ce domenii, şi asta doar pentru că arată precum nişte păpuşi pe care le găseşti, de regulă, în SexShop-uri. Este şi cazul Ramonei Gabor, care s-a dat de trei ori peste cap şi a devenit "modelă", chit că al ei corp n-o prea ajuta. Se ştie, lumea modei e dură! Pare să fi înţeles şi ea, astfel că şi-a tras un "tunning" de-ar face-o invidioasă şi pe Ciociolina.
Doar că debutul pe piaţă al Ramonei restilizate a început cu stângul. Aproape imposibil, nu?! Şi touşi s-a întâmplat. Prezenţa Ramonei în emisiunea "Un show păcătos", cu Dan Capatos, trebuia să se transforme într-o colaborare de lungă durată. Băcăuanca se afla în tratative pentru a deveni asistenta moderatorului show-ului. Însă, proaspătul "tunning" al băcăuancei noastre l-a lăsat rece pe Capatos. Din motive nedeclarate oficial, încă, el a renunţat, pe ultima sută de metri, la colaborarea cu Ramona Gabor. I s-a părut mai atractivă ideea de a o avea drept asistentă pe Eva Kent, mare vedetă în industria xxx. Zis şi făcut. Oana Oprea, alias Eva Kent, şi Dan Capatos au bătut palma. Sora Monicăi Columbeanu a fost luată prin surprindere de această schimbare "de scenă". A luat la cunoştinţă că a fost pusă pe liber cu doar trei zile înainte de începerea emisiunii. Dar! Oana Oprea nu are o soră pe care s-o cheme "Columbeanu". Repede, repede, "diva" de la Izvorani a pocnit din degete şi Ramonica s-a trezit cu o ofertă de a participa la o prezentare de modă, la Cluj. Evenimentul este prezentat chiar de Monica Columbeanu şi este primul la care Ramona urcă pe podium, după cele trei operaţii estetice pe care le-a făcut în decembrie.

Din categoria "de-a dreptu' pur şi simplu!"

2009-01-16T09:57:00.010+02:00

Am fost aseară cu un prieten la Curtea Veche.
Ieşim din parcarea crâşmii, n-apucăm să facem 20 de metri, în spatele nostru un ford caravan ne fleşuieşte, disperat, în spate. De pe locul din dreapta mă uit în oglindă. Îmi spun, în gând, what the fuck is he's problem?!. Pe stânga şi pe dreapta maşini parcate. De atârnat pe la maşina în care ne aflam, nu atârna nimic, luminile erau aprinse... Amicul meu se uită la mine, eu mă uit la el, ce vrea ăsta băi, tată?! Ăla în continuare fleşuri-fleşuri, de ziceai că i s-a înţepenit mâna pe semnalizare şi suferă de parkinson. Prietenul, calm din fire, găseşte ceva loc liber pe dreapta, se lipeşte de bordură şi-l lasă pe prost să se ducă. Trece pe lângă noi într-o viteză exagerată pentru străduţa aia şi ne mai face şi nu ştiu ce semne. Ne gândeam acum că o fi rămas fără frâne, îi naşte nevasta în maşină, l-o fi chemat de urgenţă la serviciu, something, anything, care să explice isteria lui.
Ajungem la mica intersecţie. Ne oprim, ne asigurăm şi facem stânga. Vis-a-vis de Ateneu, prostu' cu fordu caravan se parca. Eram în mijlocul unei fraze când l-am văzut pe Schumaker reloaded cum se lupta el cu volanu'. Am uitat şi care era subiectul, nu doar ce vroiam să spun. "Uite unde se grăbea ăla cu fordu", reuşeşte să articuleze amicul meu, la fel de şocat de fază.

Anul trecut, prin toamnă, mă întorceam de la Iaşi. Mă deplasam pe a doua bandă şi trec la un moment dat pe lângă un Touareg, care se deplasa pe prima. Eu îmi văd de drumul meu şi la un moment dat mă simt fleşuită, mă uit în spate, ca din nicăieri a apărut Touaregul în spatele meu şi foarte aproape, atât de aproape că m-am şi speriat. Tot aşa, fleşuri-fleşuri. Încetinesc, pentru că mi-e teamă să schimb, brusc, benzile la 150 de km la oră, mai ales dacă la marginea drumului e un şanţ. Mă dau pe prima bandă, îl las pe om să se ducă, zic nah, omu' vrea să meargă cu 200km/h. Îmi reiau viteza, mă întorc pe a doua bandă şi-mi văd de drum. După vreo cinci km văd Touaregul înapoi pe prima bandă, deplasându-se cu o viteză, probabil, regulamentară.
Până am ajuns la Bacău m-am tot întrebat ce se presupunea a fi sau însemna acea acţiune a şoferului de pe Touareg.
Desigur de bineinteles: fite!
Şi câţi alti idioţi sunt pe drumurile ţărişoarei noastre!

Ce cul sunt!!! Îl am în premieră, în direct şi-n reluare, pe Tarkan de Caransebeş

2009-01-14T10:48:00.009+02:00

După vizionarea acestui clip, un amic găseşte de cuviinţă să-i plângă de milă lui Mădălin Ionescu, "ce-a fost şi ce-a ajuns?!"

Şi ce-a fost, mă rog ?!
A fost un ins mediocru, c-un show tv care te făcea să-ţi pui întrebarea dacă moderatorul nu-i cumva senil, ori oligofren! Emisiunile de la Naţional Tv erau pline de nebune care se jurau că au murit şi au vizitat Raiul, apoi Iadul, toate astea sub influenta unui joint savurat impreuna cu soţii Ceauşescu. Waaazzzzaaaaa, nigger?!
Apoi, cu nemaipomenitele-extra-mega-senzaţionalele "făcătoare de minuni". Mama Omida, "cea ma tare operatoare a magiei albe", nepoată'sa, Mercedesa, nora, Crăiasa Luminii, şi tot neamul de cocălari şi pirande, desfăceau, în direct, "cununiile legate", blesteme de moarte şi-ţi aduceau, la uşă, partenerul mult visat, chit că era vorba de George Clooney, Angelina Jolie, Clive Owen, Salma Hayek, Jude Law sau Meg Ryan. Tu aveai obligaţia să te duci în chiloţi, noaptea la 3, lângă un stejar, lângă care trebuia să te speli cu "apă neîncepută" şi să iei copacul în braţe, până te sălta vreo patrulă de jandarmi, agenţi locali sau de poliţie.
Ăsta a fost şi este mai patetic chiar şi decât Diaconescu. Cel din urmă măcar recunoaşte că i-ar trage-o şi lui Mircea Solcanu (gay-ul declarat al telenoveliştilor de la acasă tv), dacă asta i-ar aduce şi mai mult rating.

La trustu' lu' Felix credeţi că acest Mădălin Ionescu face ceva mai deosebit?! De unde atâţia neuroni?! Watch the movie!

Nu mai vreau emisiuni cu ciobani-someri cu palat, printisori fara meserii, dar cu Bugatti, curve atarnatoare si psihopati

2009-01-13T18:16:00.014+02:00

Am niste prieteni care nu se uita la tv. De cel putin doi ani. In urma cu un an s-au mutat in casa noua. Nu stiu daca l-au deschis de doua ori, o data sigur, pentru ca vroiam eu sa vad Mondenii. Au renuntat si la cablu. Si acum ma uit ciudat la ei. Cuuum sa n-ai cablu ?!?! E din categoria "it's a must", chiar daca nu-ti trebuie. (Silly way to think, i know!)

Eu am tv. Am si cablu. Am si pachetul HBO. Am avut doua luni in care nu l-am deschis nici macar sa-mi reglez ora.

In general, televizorul meu merge circa o ora pe zi, si asta de foarte multa vreme. Pana acu vreo juma' de an obisnuiam ca-n ora aia sa casc ochii "In gura presei". N-o mai fac, nu mai am rabdare, cu Badea. E dificil, exagerat de. Daca o opinie e diferita de a lui, cel care a emis-o e un idiot. Poate, dar nici el nu-i Dumnezeu pe pamant.

La stiri refuz sa ma mai uit. Nu mai vreau sa revad Runway Bride cu Stolojan in rolul principal. Nu ma intereseaza ce-o mai zis, ce-o mai prizat, ăstaaa, mancat Mutu. Nu ma intereseaza cu cine si de ce s-a casatorit Chivu. Nu ma intereseaza ce chiloti si-a mai cumparat Monicuta lu' Iri, cum nu ma intereseaza nici ce geanta si-a mai cumparat, cu muuulte zerouri, "Nuti" lu' Basescu, ăstaa.. lu' Cocoş.

Totusi am tv. Si cablu! Si o ora care trebuie umpluta cu ceva! (O sa spuneti "citeste o carte". Va raspund ca am timp anume rezervat pt asta.) Intrebarea intrebatoare e "cu ce?!"

La "sinteza zilei" nu pot sa ma uit, pentru ca Valerian Stan imi provoaca soc anafilactic. E precum o femeie in primele luni de menopauza.
"Buni da' rai", nu. S-a pitzipongit si Morar. Si ma enerveaza Oana Roman!
Daca nu vrei sa vezi filme si stiri de rahat, la Protv n-ai ce vedea dupa 8 seara. Ma rog, in general n-ai ce vedea la Protv.
Canalele HBO parca-mi striga "pick me, pick me!" Aproape ca cedez, dar parca tot o dezbatere as vrea. Sau cel putin un dialog, in limba romana. Mai butonez. Nimic.

Invinsa de manelizarea televiziunilor, trec pe seriale. Pe hallmark sunt cateva seriale politiste bune. Sau cel putin asa mi se par mie. Favoritul imi era "Crimele din Midsomer". S-a incheiat seria lor. Am suferit, pentru ca in perioada respectiva era singura chestie la care ma uitam, si inca cu placere, nu doar ca sa treaca timpul sau ca sa vina "mos Ene". Ma trezesc iar ca n-am la ce sa ma uit la tv. Ar fi Mondenii, dar cum emisiunea nu se difuzeaza in fiecare seara, am ramas cu dilema.

Dar si altii. Cum ar fi prieteni mei care nu se uita la tv de doi ani. Si ceilalti, deloc putini, care au decis sa inchida televizoarele pentru o perioada nedeterminata.

Partea proasta e ca nu intrezaresc lumina de la capatul tunelului. Nu cred intr-o schimbare in bine a programelor tv.
Sensul grotescului l-am inteles cu adevarat uitandu-ma la tv.
Pana nu demult mi-am zis ca le-am vazut pe toate. Pun pariu ca si voi v-ati spus la fel.
Wrroooong, wrroong, wroooong and again wrroong!!

Incepe era isteriilor in tv!
Cu siguranta ati auzit despre amenda pe care a luat-o National Tv pentru o duduie instruita cat se poate de prost, ori care s-a gandit ca-s cracaneaza seful de admiratie pentru talentele ei, profesionale, desigur, daca face ceva iesit din comun. Cum ar fi o criza de isterie in direct!

Pentru cei care n-ati apucat inca sa vedeti un actor ratat:

Chiar daca nu in direct, dar relevant pentru calitatea emisiunilor, doua blonde mai sa se calce in picioare la filmarile emisiunii "Te pui cu blondele", prezentata de Dan Negru. Dupa ce-au daramat diverse lucruri prin platou si au spart un monitor, pe una dintre ele a luat-o salvarea in plina criza de isterie. Motivul?! Prietene fiind, n-au reusit sa se puna de acord care dintre ele e "cea mai de succes pitzi". Asa oameni, asa emisiuni.

Diaconescu era cat pe ce sa fie indesat intr-o pubela, nici nu conteaza daca a fost regizata faza sau nu, important e ca s-a intamplat pe sticla.

Urmeaza sa asistam in direct cum Nikita, fata din canale, ii "scapa" un cap in gura lu' Morar, lui Maruta sau lui Bendeac.
Cum Naomi il va viola in direct pe Iantu.
Andreea Marin Banica si Mihaela Radulescu se paruiesc, in sfarsit, in direct
Si Valerian Stan lovit cu laptopul in cap de Cristoiu care cedeaza nervos
Deci, asadar si prin urmare, chiar nu m-ar mira sa aud ca s-a intamplat si asa ceva la tv.

17 măicuţe, alergate cu buldozerul de clanul Becali

2009-01-12T13:05:00.002+02:00

Gigi Becali a reuşit să bage frica în 17 măicuţe de la Mănăstirea Christiana, situată în Bucureăti,pe Şoseaua Pipera. În războiul său cu Arhiepiscopia Bucureşti pentru un teren de 15.000 de metri pătraţi, estimat la circa 30 de milioane de euro, care se află în folosinţa mănăstirii, latifundiarul a încercat să-şi facă singur dreptate cu buldozerul. Luna trecută, măicuţele au depus o plângere la Secţia 6 de Poliţie contra nepotului latifundiarului, Lucian Mihai Becali, după ce s-au trezit la poartă cu buldozerele trimise de acesta pentru a dărâma gardurile mănăstirii. Lucian Becali deţine un titlu de proprietate asupra terenului din 1999, în condiţiile în care Guvernul a atribuit printr-o hotărâre dreptul de folosinţă asupra suprafeţei bisericii în 1997.

Pe terenul pe care îl cere acum familia Becali se construieşte o biserică, ajunsă la nivel de fundaţie.

Ce mai păleşte "semnul crucii si al neamului românesc" când vine vorba de o sumă cu multeee zerouri. Deci, da! Încă mă mai miră ipocrizia. Sper să mă vindec. Curând.

Se-nchide Bistro Primera

2009-01-11T19:13:00.006+02:00

Bistro Primera din Bacau isi inchide portile din 15 ianuarie. O afacere profitabila pusa pe chituci de-un management cat se poate de prost. Potrivit unor surse din interior, cei care administrau afacerea nu mai fac fata chiriei de 4.000 de euro, perceputa de proprietarul spatiului, consilierul local PNL, Lucian Ciubotariu. Astfel, s-au hotarat sa inchida afacerea.

Bistro Primera "producea" asta vara in jur la 5.000 de lei pe zi, iar in cele mai proaste zile din sezonul rece se faceau 1.500 de lei. Iar aproape jumatate dintre angajati lucrau fara carte de munca. Ca sa dai de gard o afacere in conditiile astea trebuie sa ai un management exagerat de prost. A! Si fite, daca ma gandesc, printre altele, la motocileta pe care si-au luat-o-n vara administratorii. Si-un manager mediocru stie ca profitul se reinvesteste in primii ani, nu se sparge pe placeri personale.

Angajatii au fost instiintati inainte de Revelion despre hotararea lor de a inchide afacerea, la 15 ianuarie. Astfel, peste 20 de bucatari, barmani si ospatari s-au trezit in prima luna a anului ca nu mai au serviciu.

Interesant este faptul ca au decis s-o inchida si nu s-o vanda, in conditiile in care administratorii se plang si de foarte multe datorii.
Potrivit acelorleasi surse, omuletii nu au rabdare sa astepte un cumparator, se grabesc s'ajunga in Italia, la socri.

Cum ar zice Lazarus, la OTV, Suspecta graba asta!

O sa-mi lipseasca pastele carbonara, singurele cu adevarat bune in orasul asta.

Ramona Gabor a ajuns model cu picioare strimbe

2009-01-10T12:34:00.015+02:00

Picioarele drepte, masurile de 90-60-90, si un aspect placut nu mai sint principalele conditii pentru a deveni model, atunci cind vine vorba de influenta banilor. Ajunsa pe plaiurile dimbovitene gratie statutului dobindit de sora ei prin casatoria cu Irinel Columbeanu, Ramona Gabor a devenit, in scurt timp, un model cautat atit de casele de moda romanesti, cit si straine, chit ca avea picioarele strimbe. Continuare

Si uite asa, "noua Ramona Gabor" s-a aliniat pe lista modelelor de urmat in viata, alaturi de Simona Senzual, Sexi Braileanca, Cristina Spatar, Florin Salam, Guta Coada de Maimuta, Poponet, si alte nulitati asemenea. Pitipoancele au de unde alege.

Ce-ti doresti pentru cand vei fi mare, draga Alinuta, intreaba "diriga". "Ooo, doamna diriginta, imi doresc sa fiu modeala, cu sanii mai mari cu doua numere, cu botox in buze-in toate buzele- si sa petrec in cluburi alaturi de Poponet si micul Hrebe. Vreau sa-i dau ceata lu' Elena Basescu. Nici macar nu e asa frumoasa, si nici nu vorbeste corect gramatical, si nici nu prea o intelegi cand vorbeste, pentru ca o face printre dinti. Am vazut io pe iutub".

Mi-e greata de artificial, de promovarea lui si de tot ce deriva din asta. Am avut aceasta discutie ieri, cu seful meu. Imi spunea ca se gasesc enorm de multi barbati care sa ma contrazica. Da, sunt de acord. S-au dus vremurile cand femeia era apreciata pentru "look"-ul natural, pentru ceea ce era si nu pentru ceea ce vroia sa para. Erau vremuri cand inteligenta era un factor decisiv in alegerea partenerei, respectiv, partenerului. Acum doar inhiba. Nu mai conteaza ca nu esti in stare sa legi trei cuvinte, important e sa fii "tunata" din cap pana in picioare si ai succesul garantat. Ce mai conteaza ca ceafa iti este impartita in 7 randuri de slana, esti needucat si lipsit de bun simt, important e sa ai cifra de afaceri de la cinci zerouri in sus, un Bentley si sa fii dispus sa "share" acele zerouri. Infiorator. Uite d'aia impartasesc o mare parte din opiniile lui Soljeniţîn, opinii emise inca din '78, da?!

Windows 7, din 2010

2009-01-09T13:25:00.007+02:00

Microsoft promite, din 2010, cea mai tare versiune de windows ever! Se numeşte windows 7. Din declaraţiile făcute până în prezent despre această variantă.. deduc că va fi un eşec chiar mai mare decât Vista (despre care spuneau, by the way, in 2006, ca va fi cel mai cel si care s-a dovedit a fi un mare crap).

Cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească un sistem pentru a rula noua versiune de operare sunt exagerat de ridicate. Este nevoie de un procesor cu frecvenţă de 1 GHz, 1 GB memorie RAM, 16 GB de spaţiu de stocare pe hard disk şi de o placă video cu memorie de minimum 128 MB.

1GB RAM pentru rulaj?!?! Gizăs Craist, cum ar spune americanul. Păi Windows 7 ăsta ar trebui să facă si de mâncare, ca sa ma convingă să sacrific 1 GB RAM, în condiţiile în care XP-ului îi sunt suficienţi 64 de rami!! 16 GB pentru stocare ?!?! WTF ?!?! XP-ul are nevoie de doar 1,5 GB.

Deşi folosesc Vista, dar doar pentru că mi l-au băgat pe gât la cumpărarea laptop-ului, intenţionez să revin la XP. Şi, în condiţiile date, promit să n-am curiozităţi în ceea ce priveşte modul de operare al Windows-ului 7!

P.S. Este disponibilă pentru descărcare pe internet versiunea beta a sistemului de operare Windows 7, pentru curioşi.

English men. Enjoy!

2009-01-07T18:51:00.005+02:00

Bursa de la Bucureşti, a şasea scădere la nivel mondial în 2008

2009-01-07T11:33:00.002+02:00

Bursa de la Bucureşti este pe locul şase într-un top al celor mai mari scăderi bursiere la nivel mondial în 2008, cu o cădere de peste 70% la nivelul principalului indice al pieţei, BET, potrivit unei statistici a firmei britanice de investiţii Bespoke Investment Group, care cuprinde evoluţia principalilor indici bursieri din 84 de ţări, scrie Ziarul Financiar.

Touşi, vestea bună este că pe finalul anului, situaţia s-a mai îmbunătăţit dacă se ţine cont de faptul că pe primele nouă luni, căderea situa România pe locul trei mondial.

Primele locuri la scăderi sunt înregistate de pieţele din Europa de Est, deasupra României în materie de scăderi fiind Rusia (-72,4%), Ucraina (-74,3%) şi Bulgaria (-79,7%), iar Bucureşti este urmărit îndeaproape de Serbia (-68,7%), Slovenia (67,5%) şi Croaţia (-67,1%).

Cea mai mare cădere s-a înregistrat în Islanda- după ce principalul indice s-a depreciat cu 94,4%, dar în top intră şi Dubai, cu o depreciere de 72,4% - a patra cea mai mare scădere din lume. Per total, cele 84 de burse de pe întreg mapamondul au pierdut în medie 43,3% din valoare, principalele burse din lume înregistrând scăderi sub medie. De exemplu, bursa din SUA, de unde a pornit criza financiara, a pierdut doar 38,5%, iar Londra - 31,3%. Vă miră, cumva ?!

Pierderile totale în lume anul trecut s-au ridicat la 28 de trilioane de dolari.

Trei burse au închis anul pe plus - Ghana, cu un avans de 58,1%, cea din Tunisia, care s-a apreciat cu 10,7%, şi Ecuador, pe plus cu 5,9%

Isărescu a ieşit anul trecut cu o declaraţie cel puţin cretinoidă, pe sistemul "minţim poporul cu televizorul". La câteva luni de la declanşarea crizei, Isărescu ne spunea că economia României nu va fi afectată, că bursa va fi ok, chiar dacă, temporar, va înregistra, probabil, "vreo scădere". Nu-i absolut "desigur de bineînţeles"?!

Din categoria "doar la noi se poate întâmpla aşa ceva"

2009-01-05T11:38:00.001+02:00

Majoritatea românilor au revenit la casele lor, după vacanţa de sărbători. Mulţi au ales să se întoarcă din concediu cu trenul, dar, pentru unii, călătoria nu a fost tocmai o plăcere. În Gara de Nord, duminică seară, zeci de călători, care au venit cu trenul de la Deva, s-au plâns că au călătorit în condiţii inumane, fără locuri şi cu bagajele pe hol. Au fost nevoiţi să se îngrămădească pe culoare, pentru că biletele pe care le cumpăraseră erau pentru un vagon, care nu exista.

Acceleratul Deva - Bucureşti a sosit în Gara de Nord la ora 21:55, cu aproape o oră întârziere. Iniţial trenul trebuia să aibă în componenţă şase vagoane, iar oamenii care au cumpărat bilete cu locuri şi pentru ultimul vagon au constatat că acesta nu există. Conductorul şi controlorii nu au avut nicio explicaţie pentru lipsa vagonului, iar reprezentanţii CFR nu au fost de găsit pentru lămurirea situaţiei.

Americanii, zguduiţi de discursul unui rus

2009-01-05T10:52:00.009+02:00

Alexandr Soljeniţîn, autorul „Arhipelagului Gulag”, a zguduit Occidentul cu discursul ţinut la Harvard, în 1978.

El crede că suferinţa asigură forţa spiritului.
S-a spus adesea despre discursul rostit de Soljeniţîn la Harvard că nu a fost conceput cu gândul la o audienţă americană, fie şi cea a tinerilor intelectuali, absolvenţi ai prestigioasei Universităţi Harvard. Americanii au fost şocaţi de critica adusă de intelectualul rus lumii occidentale şi de argumentele acestuia.

Soljeniţîn atrage atenţia că însăşi împărţirea simbolică a lumii operată prin expresii precum „Occident versus Lumea a Treia” presupune acceptarea tacită a inferiorităţii est-europeanului sau a Irakului. Or, autorul „Arhipelagului Gulag” este de părere că Lumea Nouă este erodată încet de efectele hedonismului şi ale bunăstării exagerate. Promovând consumerismul ca panaceu, stilul de viaţă excentric, cheltuielile frivole, americanii nu fac altceva decât să îşi slăbească spiritul, crede Soljeniţîn.

Efectele imediate ale confortului ar fi intensificarea slăbiciunilor şi stimularea laşităţii, crede scriitorul. Acest stil de viaţă se reflectă şi în „libertatea ieşită din comun a presei”, care promovează violenţa şi pornografia, nocive pentru tineri, plus interesele diferitor corporaţii şi grupuri de influenţă. Soljeniţîn insistă asupra faptului că teoria sa este departe de a propune ca model alternativ pentru civilizaţia occidentală socialismul rusesc, care, aşa cum a dovedit-o istoria, este una dintre cele mai mari rele făcute omului de către om. Mai mult, răul occidental şi cel socialist ar avea aceeaşi origine, şi-a uluit audienţa scriitorul: Renaşterea a propus şi apoi a impus drept unic model pentru europeni „omul - centru al universului”. Umanismul a presupus, printre altele, preocuparea pentru atingerea unui cumul de valori pur fizice în timpul vieţii, în dauna celor spirituale. De aici, în câteva secole s-a ajuns la obsesia pentru posesie şi la hedonism, consumerism etc.

Aceleaşi valori umaniste au fost exploatate şi de Marx, în 1844, când a formulat inspirata definiţie „comunismul este umanismul pus în practică” şi a promis realizarea fericirii globale în timpul vieţii. De aceea Soljeniţîn insistă că soluţia valabilă şi pentru îndreptarea Americii pe calea cea bună, şi pentru Lumea a Treia este meditaţia asupra acelei transformări produse în istoria spirituală numită Renaştere. Evul Mediu, cu dispreţul pentru valorile materiale, poate fi aproape de soluţie, crede Soljeniţîn.

Cele 10 porunci de austeritate ale lui Boc

2009-01-05T09:49:00.003+02:00

1. Salariile bugetarilor de lux:
max. 4800 Lei

2. Indemnizaţii membrii CA companii de stat:
max. 1% din salariul directorului
max. 48 Lei/şedinţă

3. Interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sistemul public

4. Returnarea plăţilor compensatorii la reangajare în sistemul public
350 persoane în această situaţie – MIRA

5. Plafonarea indemnizaţiei pentru mame
min. 600 Lei
max. 4000 Lei
beneficiu: 150 mil. Euro

6. Limitarea achiziţiilor de bunuri şi servicii
cu 15% mai mici decât în 2008

7. Reducerea achiziţiilor de maşini şi echipamente
cu 50% mai mici decât în 2008

8. Reducerea funcţiilor publice de conducere
max. 12% din totalul funcţiilor publice

9. Măsuri de austeritate pentru demnitari
deplasări cu avionul la clasa economic

10. Reducerea cheltuielilor în deplasări externe
folosirea exclusivă a mijloacelor de transport în comun.

Am toată certitudinea ca Nuţi Udrea, în fustiţele ei de-o palmă, va efectua vizitele oficiale prin ţară folosind serviciile CFR-ului.

Atenţie mare la preţurile din hypermarket-uri!!!

2008-12-23T10:51:00.004+02:00

Mă duc aseară la Real. Una la mână, n-am văzut deloc preţurile promoţionale. De oferte precum "ia două cutii de suc la doi litri, pe care dai 20 de lei, şi primeşti o cutie de suc la un litru", chiar mă pot lipsi. Mă duc la raionul detergenţi. Vroiam să-mi iau o pungă de Ariel la un kilogram. Gasesc punga de un kg, pe care scrie maaareee un kilogram, la preţul de 16 virgulă ceva lei. Mă mai uit o dată, zic cum dreq! Poate nu coincide eticheta cu produsul. Mă uit de-a lungul raftului, celelalte etichete se refereau la cantităţi mai mari. Revin. Mă mai uit odată şi pe pungă şi la etichetă. Pe etichetă era trecută cantitatea de 1 kg 800. Pe pungă scrie cât se poate de clar un kilogram, fără virgule!!! La o cântărire aşa din mână, punga aia nu avea aproape 2 kg, cum susţinea eticheta, plus de asta, când vreodată-n viaţa voastră aţi văzut voi detergent la un kilogram 800, da' ce, sunt la piaţă?? Îmi iau cartofi??

Kaufland. Ia cineva o pâine. Pe eticheta scrie 1,8 lei. La casă, îi bate 18 lei. Şi nu din greşeală. Ce şi-o fi zis, taci că fraieru nu vede la câte cumpărături are!!
Asta-i ţara în care trăim, când toate himermarket-urile din lume vin cu oferte care mai de care, cele de la noi nu ştiu cum să te fure mai mult. Şi într-un mod absolut grotesc, adică pe faţă aşa, subapreciindu-ne inteligenţa. JENANT!

Ce ai face să-ţi găseşti maşina aşa?!

2008-12-15T14:47:00.004+02:00

Dedicaţie, pentru cei care au triplat taxa "de poluare"!

2008-12-09T13:31:00.001+02:00

Desigur de bineinteles

2008-11-11T11:36:00.001+02:00

Acestui dobitoc de sofer, proprietar (sau nu) de Mercedes, nu i-a ajuns doua locuri de parcare, cum se intampla frecvent ... Considerandu-se in mod evident deasupra muritorilor de rand ... a ocupat patru locuri de parcare, ca sa "moara dusmanii lui de ciuda"! Si cand or incepe aceste resturi umane sa se trezeasca cu masina pe butuci ...

Prea tare! Nesimtire in parcare

2008-11-11T11:32:00.000+02:00

Ozzy Osbourne - Close My Eyes Forever

2008-10-25T17:50:00.001+03:00

Informații "prețioase"

2008-10-25T10:40:00.012+03:00

O întâmplare de acum câteva zile m-a determinat să fac o secțiune nouă pe blog, "perle din popor". Meseria, pe care am ales-o într-un moment prost inspirat și plin de naivitatea tinereții când ai senzația că poți muta munții din loc și poți schimba lumea, îmi impune teren, mult teren. Și cu prilejul deplasărilor mele, prea lungi și prea dese, am ocazia să întâmpin situații de tot soiul, amuzante, grotești, macabre. Dar stați liniștiți, n-o să fie nimic macabru în această secțiune, ci doar umor.

Mă aflam în zona Milcov zilele trecute și trebuia sa identific, urgent, un bloc pe strada Alecu Russo. Eram în criză de timp și foarte stresată din cauza deadline-ului și telefoanele care sunau din 3 în 3 minute (fără exagerare) mi-au pus capac. Creierul a dat system error, too many .dlls were missing ... și nu puteam să-mi amintesc unde vine cu exactitate această stradă. Ce faci când vrei să ajungi într-un loc și nu știi cum ?! Întrebi lumea pe stradă, evident! Și întreb, un nene, în jur la 55 de ani, care ieșise dintr-un magazin alimentar de cartier. Era în papuci de casă și ducea o pâine. Mi-am zis că el cu siguranță mă poate ajuta, era clar că locuia în zonă. Și-l întreb, "nu vă supărați, unde este strada Alecu Russo??" Se oprește omul în loc, își duce mâna la bărbie, și-o freacă câteva clipe, în semn de meditare (mi-am zis eu) și, deodată, se luminează la față și zice "da, aici în cartier este! De unde stau eu la stânga!". Și atât, astea au fost lămuririle lui. Ce mai poți să spui la așa ceva? Am râs cu al meu coleg de suferință preț de câteva minute bune. Genial răspuns.

2008-10-04T23:56:00.004+03:00

Nasty dream

2008-10-02T08:19:00.000+03:00

O piesa numa buna de inceput ziua

Muzica românească înregistrează progrese

2008-09-29T10:41:00.006+03:00

Am constatat, de la o vreme, că unele vedete autohtone au înțeles, în sfârșit, că nu mai este suficient să ai doar țâțe, fund și craci ca să-ți faci un renume. Au început să-și dea silința și să scoată ceva ce poate fi "ingurgitabil". Vă propun să ascultați Inna - Hot, eu una nu știam că este o piesă creată de români.

(Încercați cu Explorer dacă nu vă merge cu Mozilla)

O schimbare am observat și la Giulia, Marius (ex Accent), vedeți piesa Rain; Prima noaptea - Dj Project feat. Giulia (pentru care au obținut și un premiu în cadrul Romanian Top Hits, desfășurat la Bacău), Suflet gol - Natalia Barbu, Blaxy Girls sunt o surpriză placută, cu a lor piesă "If u feel my love". Chiar și Andreea Bălan a început să se pună pe treabă, vedeți piesele Baby get up and dance și Prinde-ma, aprinde-ma, care nu sunt tocmai rele. Sper să-i țină acuma și să-i determine și pe alții să lase fițele și să se apuce serios de treabă.

România, târfa politicienilor

2008-09-18T11:37:00.008+03:00

Nu pot să nu mă revolt când văd peste tot şcoli neterminate, copii care învaţă printre muncitori şi cărămizi, profesori care refuză să vină la şcoală în aceste condiţii, elevi de clasa întâi care fac naveta, de cele mai multe ori pe jos, până în satele vecine. La televizor, un buletin de ştiri este deschis de o ştire cu un învăţător care îşi duce elevii în propria casă pentru a ţine orele până...se repară şcoala. Cei mai năpăstuiţi par a fi profesorii din mediul rural. Şcoli nu, manuale nu - la ţară de obicei ajung resturile, rechizite nu, cadre didactice nu - sunt cazuri în care clasele 2-3 sunt grupate cu clasele a patra, clasele 5-6 cu 7-8, ce contează că sunt materii diferite, ce contează că cei în plus joacă "x şi 0", cărţi sau altele?
Mă amuza, până acu câţiva ani, toate frăsunelile autorităţilor care participau sau organizau dezbateri, pe la consiliile judeţene, pe la diferite emisiuni tv, despre discrepanţele dintre învăţământul rural şi cel de la oraş. Acum mă scârbeşte. În fiecare an e la fel. Autorităţile de la ţară stau şi dorm toată vara, profită de rezultatul licitaţiilor aranjate, pe diferite tărâmuri (cu adevărat "europene" - n-am să înţeleg niciodată de ce toţi vorbesc de ţări europene, geografic şi noi suntem o ţară europeană, nu şi dezvoltată însă)
Încă un an în care profesorii vor face grevă. Aşa şi ?! Câteva luni se pot recupera uşor, lasă-i să facă.
Ce dacă toţi medicii ne pleacă din ţară? N-au decât! De ce să le dăm salarii mai mari? De ce să investim în cultură? Lasă că manelele sunt mai ieftine, nu trebuie teatre, biblioteci, muzee, etc.

Şi, la un moment al vieţii tale, faci "greşeala" să pleci într-o excursie prin Europa. Şi rămâi uimit să vezi catedrale, să vizitezi muzee care iţi iau respiraţia, să auzi de universităţi ridicate la 1200. Să vezi tuneluri de zeci de kilometri, prin care străbaţi un oraş ca Stutgardul fără bătăi de cap, semaforizate, cu intersecţii. Şi te uiţi cu jale şi te întrebi: la noi de ce nu? Şi, când te întorci în ţară şi te ia direct din vamă aspectul caracteristic al României: câini fără stăpân, căruţe făcând legea pe drumurile praf, cozi interminabile de maşini, claxoane şi înjurături, te apucă ura, îi urăşti pe toţi cei care au condus şi conduc această ţară.

De ce trebuie să ne ducem copiii în străinătate pentru o operaţie pe care EI o fac de zeci de ani? Pentru că boii şi-au batut joc de toate valorile, pentru că nu se iau măsuri decât sub presiune.

La Parlament iei masa cu 60.000 porţii duble
Aveţi reduceri şi când mergeţi la curve
Vezi pe tv judecători la curul gol dansând nasol,
fără control după o supradoză de prostamol.
Mori în spital pe hol
dacă te accidentează serios un poliţist matol!
Votaţi corupţia, publicitatea decide
cine încă 4 ani de acu ucide minţi lucide.
Ceri de la mine ce nu-mi poate de nimeni şi
ştiu că tre' să menţii dorinţa de a trăi,
putem discuta elevat sau să ne dăm în cap
în căcat să rămânem corecţi nu pare elevat

....ce aveţi de gând ca instituţie ?
Sunt mulţi care gândesc era mai bine înainte de revoluţie
O optimă soluţie au găsit românii împinşi de ură
Şi-au găsit refugiu în băutură.
Acţiunile CNA-ului au conotaţie politică,
Prea mulţi parlamentari pentru o ţară aşa de mică
Vă urăsc pe toţi şi nu numa eu:
Sunt în spatele meu oamenii care se descurcă greu din neamul meu. Paraziţii

If u feel my love

2008-09-16T22:36:00.004+03:00

Cum să nu-i iubeşti ?!

2008-07-18T13:04:00.003+03:00

Viaţa unui băieţel de 11 anişori depinde de noi toţi

2008-07-17T12:55:00.004+03:00

- viaţa unui băieţel de 11 ani, din Bacău, atârnă de un fir de păr - Lucian Murariu suferă de distrofie musculară progresivă Duchenne, boală necruţătoare care duce, inevitabil, la deces - medicii spun că cei care suferă de această maladie nu ating pragul vârstei de 15 ani - el are nevoie urgent de 27.000 de dolari pentru un transplant cu celule stem, în China

Lucian Murariu trăieşte, la doar 11 anişori, drama vieţii sale. Pentru el, viaţa nu a fost deloc uşoară. Tatăl a murit cu două luni înainte să se nască el, iar mama l-a abandonat când avea trei luni. Singura lui mângâiere este o mătuşă, din partea tatălui, care se zbate pentru viaţa lui. Drama vieţii sale a atins punctul culminat la vârsta de şase ani, când s-a declanşat necruţătoarea distrofie musculară progresivă Duchenne. Continuare

I'm moving on

2008-07-16T10:11:00.004+03:00

S-a terminat, în sfîrşit, campania electorală. A fost prea lungă,(începută prematur, dar nu vă gândiţi că a demarat acum patru ani-cum era normal- ci inainte de termenul prevăzut de lege), prea dezordonată şi, evident, fără strategie. Dar a trecut. Şi am supravieţuit. Acum pot reveni la indeletnicirea mea favorită: să scriu, pe blog, în felul meu, cum îmi place şi cum cred eu de cuviinţă că este "politically correct".

Nicoleta Luciu, invitată specială la un concurs de frumuseţe băcăuan

2008-03-31T12:59:00.004+03:00

Nicoleta Luciu a fost, sâmbătă, 29 martie, invitată specială la un concurs de frumuseţe desfăşurat la Arena Mall, din Bacău. Ambasadoarea oficială a frumuseţii a creat o atmosferă incendiară împreună cu cele două dansatoare ale ei. Spre deliciul celor prezenţi, Nicoleta Luciu a urcat pe scenă un tînăr spectator, pe care l-a lăsat, apoi, "pradă" celor două dansatoare focoase. După ce l-au dezbrăcat până la jumătate şi i-au dansat în poală, Nicoleta l-a predat pe tînăr înapoi iubitei sale, care a asistat de pe margine la spectacolul sexy.

Concursul de frumuseţe a debutat cu prezentarea celor zece concurente, eleve ale colegiilor băcăuane, care şi-au propus să dovedească atît juriului, cît şi publiului, că merită titlul de Miss Mall 2008 şi premiile consistente puse în joc. Fetele au încercat să facă act de posibilele lor atuuri pe parcursul a patru probe, care au constat în prezentarea unei ţinute casual, a costumelor de baie, de seară şi proba artistică. După proba artistică, fetele au demonstrat că sunt frumoase, înainte de toate. Opt dintre ele au recitat câte o strofă din poezii cunoscute, la care, majoritatea s-au încurcat, o altă concurentă a spus un banc, iar concurenta cu numărul patru a fost singura care a dovedit că poate ceva mai mult decât să înveţe pe de rost caâteva versuri dintr-o poezie. Într-un costum oriental autentic, concurenta cu numărul patru a stîrnit ropote de aplauze cu mişcări languroase din şold.

Decizia discutabilă a juriului şi contestată de public, în ceea ce-o priveşte pe câştigătoarea titlului de Miss Mall 2008, confirmă încă o dată, dacă mai era nevoie, că banala şi mult prea apreciata formula, care irită din ce în ce mai mult spectatorul concursurilor de miss, "frumuseţea interioară" nu este numai un clişeu care se bucură de o popularitate covârşitoare, ci a ajuns să înglobeze o sumă de abilităţi şi laturi ale personalităţii participantelor la astfel de competiţii. Nu de puţine ori am aşteptat cu răsuflarea tăiată desemnarea celei mai frumoase femei, pentru a constata cu dezolare că reala câştigătoare nu corespunde întru totul preferinţelor noastre estetice şi că o mulţime de alţi factori au propulsat-o pe aceasta în vârful piramidei frumuseţii.

Morcheeba - Blindfold

2008-03-24T19:21:00.000+02:00

Cubanezii au voie sa-si cumpere calculatoare

2008-03-15T09:55:00.004+02:00

Potrivit unui memorandum guvernamental, autorităţile de la Havana au permis cubanezilor să comercializeze, pentru prima dată, computere şi DVD playere. Hotărire luată în urma extinderii reţelei electrice. În trecut, numai străinii şi companiile puteau deţine PC-uri, în timp ce, până în 2007, DVD playerele erau confiscate la aeroport.Acum, cubanezii au voie să cumpere obiectele „de lux” pentru uz personal. Beneficiile tehnologice sunt semnul unei politici economice mai relaxate conduse de actualul preşedinte Raul Castro. Alte utilităţi, precum aerul condiţionat şi toasterele nu vor fi disponibile până în 2009, respectiv 2010.

Faptul că E-ON Moldova lasă frecvent câte jumătate de oraş în beznă pentru ore întregi, iar sistemul electric super depăşit al oraşului Bacău avariază iremediabil aparaturile noastre electronice şi de uz casnic, brusc, nu-mi mai pare atât de ieşit din comun. Până la urmă, se poate şi mai rău. Aşa am ajuns noi, românii, să ne consolăm. Când intri în casă şi te izbeşte un miros de oase arse şi constaţi că al tău calculator de sute mii de lei este în moarte clinică, indicat ar fi să te gândeşti că lumea, în Cuba, încă mai mănîncă la lumina lumânării, la faptul că în Albania, şi nu numai, se trăieşte mai rău ca-n România, şi-ţi mai amiteşti că anual, între unu şi trei milioane de adulţi şi copii, încă mai mor de malarie în Africa ori în alte zone tropicale şi subtropicale. Ba mai mult, imaginaţi-vă viaţa fără internet. Dă bine la psihic.