Americanii, zguduiţi de discursul unui rus

Alexandr Soljeniţîn, autorul „Arhipelagului Gulag”, a zguduit Occidentul cu discursul ţinut la Harvard, în 1978.

El crede că suferinţa asigură forţa spiritului.
S-a spus adesea despre discursul rostit de Soljeniţîn la Harvard că nu a fost conceput cu gândul la o audienţă americană, fie şi cea a tinerilor intelectuali, absolvenţi ai prestigioasei Universităţi Harvard. Americanii au fost şocaţi de critica adusă de intelectualul rus lumii occidentale şi de argumentele acestuia.

Soljeniţîn atrage atenţia că însăşi împărţirea simbolică a lumii operată prin expresii precum „Occident versus Lumea a Treia” presupune acceptarea tacită a inferiorităţii est-europeanului sau a Irakului. Or, autorul „Arhipelagului Gulag” este de părere că Lumea Nouă este erodată încet de efectele hedonismului şi ale bunăstării exagerate. Promovând consumerismul ca panaceu, stilul de viaţă excentric, cheltuielile frivole, americanii nu fac altceva decât să îşi slăbească spiritul, crede Soljeniţîn.

Efectele imediate ale confortului ar fi intensificarea slăbiciunilor şi stimularea laşităţii, crede scriitorul. Acest stil de viaţă se reflectă şi în „libertatea ieşită din comun a presei”, care promovează violenţa şi pornografia, nocive pentru tineri, plus interesele diferitor corporaţii şi grupuri de influenţă. Soljeniţîn insistă asupra faptului că teoria sa este departe de a propune ca model alternativ pentru civilizaţia occidentală socialismul rusesc, care, aşa cum a dovedit-o istoria, este una dintre cele mai mari rele făcute omului de către om. Mai mult, răul occidental şi cel socialist ar avea aceeaşi origine, şi-a uluit audienţa scriitorul: Renaşterea a propus şi apoi a impus drept unic model pentru europeni „omul - centru al universului”. Umanismul a presupus, printre altele, preocuparea pentru atingerea unui cumul de valori pur fizice în timpul vieţii, în dauna celor spirituale. De aici, în câteva secole s-a ajuns la obsesia pentru posesie şi la hedonism, consumerism etc.

Aceleaşi valori umaniste au fost exploatate şi de Marx, în 1844, când a formulat inspirata definiţie „comunismul este umanismul pus în practică” şi a promis realizarea fericirii globale în timpul vieţii. De aceea Soljeniţîn insistă că soluţia valabilă şi pentru îndreptarea Americii pe calea cea bună, şi pentru Lumea a Treia este meditaţia asupra acelei transformări produse în istoria spirituală numită Renaştere. Evul Mediu, cu dispreţul pentru valorile materiale, poate fi aproape de soluţie, crede Soljeniţîn.